Social Icons

luni, 24 martie 2014

Economia județelor capitalelor regionale în ultimii 9 ani

Cum a evoluat pib-ul în principalele județe
    La reîmpărțirea administrativă a României, care va avea loc după terminarea autostrăzilor, adică pe la calendele grecești, trebuie să se ia în calcul gradul de dezvoltare și omogenitatea regiunilor... Bla, bla, bla - așa se exprimau savant toți cei ce voiau să mestece truisme de după un microfon când aberau prin emisiuni sau pe la întâlnirile de partid.
Dragnea, când nu era ocupat să-și traseze autostrăzi prin tarlalele Teleormănene pentru a facilita transportul de știuleți și rapiță spre București?!, făcea turul țării să convingă baronimea că o descentralizare e necesară dacă se vrea să existe baroni veritabili.
   E necesară o descentralizare, dar singur nu e nevoie de una care să statueze de facto autonomii pe criterii feudale, indiferent că sunt etnice sau/și de partid. Maghiarii trasau de zor granițe cu porți secuiești cumpărate din transferurile de la bugetul central. În teritoriu începuse păruiala între Sibiu și Brașov, Argeș și Prahova, Oradea și Cluj, și asta era doar începutul. Cutia Pandorei din care ieșise parvenitismul regional lăsa fără speranță o reformă necesară. Gata, a murit, s-a îngropat și, din când în când, Dragnea ne mai amintește de pariul său cu reforma administrativă, pariu piedut ca mai toate pe care le-a făcut.
   Județele capitalelor regionale, în cazul reorganizării, au înregistrat, în ultimii nouă ani, evoluții economice diferite, în mare parte cauzate de factori locali. 
Evoluția pib-ului pe cap de locuitor în regiuni
   Cel mai mare spor din ultimii nouă ani în ceea ce privește pib-ul pe cap de locuitor s-a înregistrat în Dolj. În ultimii doi ani, ca urmare a pornirii producției la Ford, economia județului a luat-o din loc. Totuși, dintre cele opt capitale de regiuni, bătălia pe care o duce acest județ cu Iașul pentru ultimul loc face din sporul înregistrat o cifră statistică de genul chelului c-un fir de păr căruia i-a mai crescut unul peste noapte, rezultând un spor de 100%. 
   Cel mai mic spor al acestui indicator s-a înregistrat în județul Cluj. Plecarea Nokia din acest județ a dus la o ajustare dramatică a indicatorului pib și, indirect, a pib-ului pe cap de locuitor.
   La Constanța, lucrurile par a se mișca în tandem cu zona de est, adică încet și foarte încet. E incredibil cum un județ cu cel mai mare potențial economic din România e ținut ostatec de doi indivizi. La drept cuvânt, nici măcar Timișul nu are potențialul de dezvoltare al Constanței și totuși, republica de la malul mării reușește „performanța” să aibă ritmul de creștere cel mai mic după Cluj, Clujul având măcar o explicație pentru evoluția modestă, Constanța nu, sau are, și ține de cei care-o conduc. 
   În Muntenia, Prahova a fost detronată de Argeș, iar în eventualitatea unei redesenări administrative, cei din Argeș vor avea argumente solide în susținerea pretențiilor de capitală regională. Prahova e asemănătoare ca potențial cu republica lui Nicușor și Mazăre; și în cazul acestui județ, chibzuința și viziunea strategică sigur nu sunt atribute ale conducerii alese sau numite politic.
   Iașul îmerită pe deplin ultimul loc. Acest județ trăiește permanent din amintiri și din titulaturi obținute drept compensație după unirea din 1859. Republica de est, o veritabilă Transnistrie dacă e să comparăm atributele economice cu cele ale restului țării, își merită soarta. De vreun deceniu și ceva inima acestui județ e dată pe mâna unui personaj la fel de sinistru ca Mazăre -  Nichita. Și Nichita face ce știe el să facă mai bine, adică nimic.
   Sporul înregistrat de București poate fi pus pe statutul de capitală și al concentrării urbane ridicate, precum și pe faptul că orice mare afacere din România își are sediul aici. Timișul este de departe cel mai performant județ din România, iar acest fapt nu mai poate fi pus doar pe seama poziționării, atâta timp cât județe precum Bihor sau Satu Mare nu se ridică la nivelul de productivitate înregistrat în județul bănățean. Brașovul se menține la un nivel ridicat, surclasând Clujul și Argeșul și se poate spune că e pe drumul cel bun spre revenirea la statutul din anii `80, când era considerat a fi cel mai industrializat județ.
   Evoluția  celor șapte județe, plus Bucureștiul, relevă disparități grave la nivelul teritoriului și acestea nu vor fi surmontate print dezvoltarea infrastructurii pe bază de ochi frumoși de secretară sau de donații  ale infrastructurii strategice către feudele de partid. Dacă acest lucru nu se aude la Victoria, se va vedea rapid în teritoriu, prin sporirea alocațiilor sociale și transformarea economiei într-un deșert cu câteva oaze, exact ca în Africa.


  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates