Social Icons

joi, 30 ianuarie 2014

Am avut dreptate!

   La Finanțe, călcatul pe picioare, sportul preferat în coalițiile de guvernare, face din urmărirea și execuția unui buget o provocare de neatins an de an. Cei doi miniștri au demonstrat că Ialomițianu era  un „geniu” pe care nu l-am apreciat suficient. Măcar el n-o sfeclea în halul acesta când era șef la colectare Blejnar?!.
E ceva să-l regreți pe Blejnar! Anul acesta, dezastrul colectării sub previziunile cele mai pesimiste a dat drumul la stavila haiduciei.” „Bugetul de anul acesta a plecat de la premisa unui PIB de 625,5 mld. lei. Veniturile erau estimate la 209 mld., iar după cele două rectificări estimarea tot este extrem de optimistă și ar însemna ca în trimestrul patru colectarea la buget să fie de 117% față de suma estimată, în condițiile în care, în celelalte trei trimestre, n-a depășit 94% din estimări.”
   Cele două citate sunt din articolul Buzunarul gol naște haiducie publicat la începutul lui noiembrie anul trecut. La data respectivă cifrele privind execuția bugetară pe anul în curs aveau în vedere primele trei trimestre. Un calcul simplu arăta că guvernul e în plop în privința colectării și estimările optimiste privind colectarea în ultima parte a anului erau urcate în același plop. Cele două genii ce se ocupă de portofoliul finanțelor au sfeclit-o ca pe timpul lui Năstase și-n primul an de Boc. Doar pe timpul locatarului de la Jilava și al pigmeului de sub Feleac, bugetul avea gradul de colectare așa de jos. La un grad de 32% din pib-ul național, te întrebi dacă portofoliul de finanțe nu e în plus și dacă n-ar fi mai bine ca acesta să fie alipit pe la un alt minister pentru că oricum n-ar conta. Voinea ne explica savant, înainte să preia jumătatea de portofoliu, cum guvernul Boc e o varză la colectare și cum ar trebui condusă colectarea. Cealaltă jumătate de portofoliu, Chițoiu, era și el un munte de competență uns cu toate alifiile cumetriilor politice. Cei doi corifei păreau două competențe slobode ce odată puse la jug vor urni ANAF-ul spre culmile colectării.
   De când s-au cocoțat cu câte-o fesă pe scaunul de la finanțe, cei doi n-au făcut nimic decât să-și căpătuiască rudele, în cazul lui Chițoiu, și să croșeteze accize, precum Voinea. Dacă gradu de colectare ar fi  apropiat de media europeană, de 45%, ar fi suficient pentru toți gușterii hămesiți din partide. La 625 miliarde lei cât a fost pib-ul anul ce-a trecut, 45% ar însemna 281 de miliarde și nu 200 la cât s-au ridicat veniturile bugetare. Banii din surplusul colectat ar ajunge pentru încă zece autostrăzi umflate ale lui Șova, pentru triplarea cheltuielilor de personal (aici intrând și salariile întregului sistem bugetar) sau pentru dublarea pensiilor. Deci bani sunt, nu există capacitate de a-i colecta.
    În noiembrie scriam că vor colecta la buget circa 196,9 miliarde față de 209,3 cât au preconizat „specialiștii”. Eu m-am înșelat cu 3,1 miliarde (690 mil. euro), ei cu 9,25 miliarde (peste 2 mld. euro). Au reușit să reducă din cheltuieli prin rectificările bugetare succesive, suficient de mult încât să se încadreze în ținta de deficit de 2,5% (15 mld. lei). Pe ultima sută de metri, în decembrie, s-au cheltuit circa 6 mld. lei pentru a duce deficitul în sus. Spaima de nuiaua FMI i-a făcut să reducă cheltuielile, nu i-a determinat însă să colecteze mai mult pentru că mai bine face țara foame decât să deranjăm niște băieți colindându-i cu ANAF-ul.
   E trist că se ajunge la situația în care un specimen precum Blejnar să pară un monument de competență fața de conducerea actuală a ANAF-ului. Și mai trist e că avântul de rac al bugetului va conduce mai mult ca sigur la creșterea taxelor în anul curent. Guvernul nu prea dispune de spațiu de manevră la negocierile cu FMI, când pe masă se pune gradul de colectare în declin față de anul anterior, atât ca procent, cât și ca valoare reală (valoarea nominală a crescut cu 3,6% față de inflația medie de 4%). Iar lipsa spațiului de negociere va aduce sigur o majorare de taxe și nicidecum o relaxare a acestora, cum se trâmbița în privința reducerii CAS-ului. Pentru mostra de competență dovedită de cei doi „finanțiști” vom plăti cu toții. Faptul că am avut dreptate când am scris că nu se vor încadra în ținta de venituri atrase nu-mi oferă decât satisfacția amăruie de a spune: Aha, v-am spus eu! Răspunsul de la finanțe va veni: Aha, aha, ia de-aici taxe!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates