Social Icons

joi, 12 septembrie 2013

Ai 100% șanse să fii mușcat de maidanezi dacă trăiești în București timp de un secol

Unul din patru maidanezi mușcă anual un bucureștean
   Când l-am pierdut pe Rex, cățelul meu, cu care am crescut timp de 11 ani, am crezut că dacă o să am ocazia să-l prind pe măgarul care mi l-a otrăvit, sigur voi pune viața unui animal mai presus de cea a unui alt animal cu înfățișare umană. 
   Când mă-ntorceam spre casă noaptea, și-am fost atacat de-o haită și, doar norocul a făcut să nu fiu mușcat, am avut pornirea de a-i termina pe cățeii ce mă înconjuraseră să-mi testeze rezistența pantalonilor. A doua oară am încercat același sentiment de caninocid ziua, norocul meu a fost că eram îmbrăcat gros iar potaia a sărit și m-a mușcat de haină. Urmare a meciurilor nocturne cu haitele din cartier și a evenimentului petrecut la lumina zilei, am ales să ocolesc teritoriul haitelor noaptea și să iau distanță când văd haite ziua.
   Evenimentul recent a dat ocazia, mai ales bucureștenilor, să vadă haitele în acțiune, dintre acestea doar una era formată din patrupede canine, restul haitelor fiind compuse din primate bipede. În ziua incidentului ce-a dat semnalul de atac pe televiziuni, haitele erau încă într-o toropire de sfârșit de vară. Unele își făceau concediul, altele păpau bani prin activitățile derulate prin ONG-uri, altele puneau la cale Roșii Montane și, în fine, cea a caninelor era ocupată cu sfâșiatul de copii.
Băsescu propune eutanasierea maidanezilor, Vadim se opune
    Căzută ca o mană cerească pentru haitele ocupate cu Roșia Montană și cele plătite de RMGC ca să tacă, moartea copilului a reușit să scoată la iveală și alte ticăloșii, complicități la sifonat bani, cabotinism extrem și incompetență crasă edilitară. 
   Simbriașii cianurii au transformat moartea copilului într-un spectacol grotesc cu largul concurs al bunicii, după părerea mea parțial vinovată de eveniment, ce nu prididea a se împarte la interviuri și, mai apoi, la emisiuni pe canapele. Ignorarea Pieței Universității de către haita lui Victoraș și haita „gazetarilor” a dat măsura ticăloșiei omniprezente în viața publică, alimentată de combustibilul tot mai rar de găsit pe timp de criză, banii. În final, după înmormântare, unii simbriași au început să joace un tango aparent pro și contra, dar în subliminal doar pro.
Protest pro-eutanasiere maidanezi
   Haita ONG-iștilor ce se ocupă de căței a fost făcută cu ou și cu oțet în primă fază, ce-i drept și-o merita din plin, pentru ca mai apoi să revină în forță prin intermediul unor iubitori de animale cu creier cât nuca și gură mare. Așa, un personaj monden, pentru că fiind pus pe liber de partid, doar mondenitatea i-a rămas, Vadim, căci despre le e vorba, a ieșit cu citate din istorie, religie, poze cu rahatul maidanezilor de prin propria curte, ani de naștere a unor compozitori, scriitori sau regi, și, impresionând complexații cultural ce mișună prin televiziuni, a tot fost chemat să-și expună flatuațiile mentale vis-a-vis de subiect.
   Haita lichelelor edilitare, foste sau actuale, a apărut târziu din motive fie de vacanță, fie de strategie de recuperare după castanele marca Arafat sau borduriada 2005-2008. Nenea de la Cotroceni ne-a explicat cum voia el să căsăpească maidanezii, dar nu l-au lăsat oamenii cei răi. A jucat rolul de victimă din nou, pentru a nu știu câta oară și, spre deosebire de ultimii ani, chiar a fost mai credibil, asta și datorită surfingului pe valul de nevoie de răzbunare a gloatei după moartea unui nevinovat. 
   Nenea Doctor a venit mai târziu după ce și-a dat seamă că-i groasă și că trebuie să-și întrerupă concediul c-altfel află curioșii prea multe despre adăposturi și prietenii fiului său. Inițial, precum odinioară apărea la nasoleli în București, Murgeanu, în locul lui Bordură, și acum, l-au scos pe-un șefuleț peste opt hingheri, din care bănuim că doi erau sefi-serviciu, trei șoferi, iar restul erau cei ce aprovizionau adăposturile fără de câini. După ce-au văzut că băiatul n-are cuvintele la el și curiozitatea crește, a apărut în lacrimi și domnu`votat cu mare elan a doua oară anul trecut. Și ce ne-a zis? Ne-a zis că ne face referendum ca să afle dacă vrem sau nu să fim mușcați de câini. Acum nu mai face, a mai băgat trei șefi-serviciu la hingeri și așteaptă să moară subiectul.
   Tot din haita edilitară a mai ieșit în față Bordură și, cu neșimțirea-i caracteristică s-a apucat să debiteze ironii la adresa lui domn` Doctor, uitând, la cât e de nesimțit și de câte ori i-a ținut loc Murgeanu, c-a fost trei ani primar.
   Haitele și-au arătat colții, au mârâit și și-au văzut în continuare de ale lor. Bucureștenii au rămas cu șansa să fie mușcați de câini de 1% într-un an, dacă numărul oamenilor și-al câinilor rămâne constant și dacă estimările sunt corecte în ceea ce privește numărul câinilor. Numărul acestora trebuie luat cu rezerve pentru că suntem în țara unde un recensământ al populației e greu de realizat, unul de câini e ... Dacă treci de 25 de ani de viețuire prin satul cu prea mulți câini, București, și nu te-a capsat Azorel, atunci ai mai puțin de o șansă din patru să fii „norocosul” supus unui tratament antirabic.
   Finalul tragediei e că bunica a ajuns vedetă, Doctorul a demonstrat că poate plânge, Victoraș a răsuflat ușurat că lumea a fost zăpăcită de câini și Roșii Montane, Matrozul a dat un coș de trei puncte la panoul politic, Bordură ne-a arătat că nesimțirea n-are leac și iubitorii de animale au redus la tăcere încă odată majoritatea formată din cei iubesc și ei animalele, dar nu iubesc să fie mușcați.
   Dormi în pace, Ionuț, poate acolo unde ești e mai puțină ticăloșie!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates