Social Icons

marți, 5 noiembrie 2019

Câți bani au primit anul trecut de la UE administrațiile locale

Topul administrațiilor locale după fondurile atrase de la UE în 2018   Anul trecuttoate administrațiile locale din România (primării și consilii județene) au primit de la UE și alți donatori sume în valoare de 434,8 milioane de euro. Sumele sunt mai mici decât cele din 2017 (439,9 mil. euro), dar peste cele din 2016 (398,7 mil. euro).
   Din cele 434,8 milioane de euro, ce reprezintă sumele primite de administrațiile locale de la UE și alți donatori, deci, în principal, de la UE, pentru că ceilalți donatori reprezintă un procent nesemnificativ, 236,9 milioane de euro (54% din total) reprezintă partea primăriilor de comună din România. Asta ne arată datele centralizate ale Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
   Trebuie precizat faptul că, în statisticile direcției valorile sunt exprimate în lei, iar exprimarea în euro a ținut cont de cursul mediu BNR de anul trecut și din 2017. De asemenea, mai trebuie precizat faptul că sumele includ atât exercițiul bugetar UE 2014 -  2020, cât și pe cel anterior (2007 -  2013), pentru că unele proiecte încă sunt sub finanțarea exercițiului financiar anterior.

   Cele mai mici sume primite de la UE le-au înregistrat anul trecut consiliile județene (80,1 mil euro; 18% din total). La nivelul primăriilor reședință de județ, sumele primite de la UE în 2018 s-au ridicat la valoarea de 101,3 milioane euro (23,3% din total), valoarea fiind peste ceea ce s-a primit în anul 2017 (82,7 mil. euro - vezi tabelul din imagine).  
   
   Primăriile municipiilor reședință și cele 7 ale capitalei au primit anul trecut de la UE și alți donatori o sumă netă de doar 101,3 milioane de euro, iar cea mai mare sumă s-a dus la bugetele celor 7 primării ale capitalei (57,9 mil. euro; 57% din sumele nete). Primăria Sector 3 e pe primul loc, aceasta primind anul trecut sume nete în valoare de 41 milioane de euro de la UE și alți donatori.
   Chiar dacă vorbim de cifre în creștere față de anul 2017, se pare că fondurile UE nu au căutare în cazul celor mai multe primării de municipii reședință, iar atunci când se accesează ceva, după câțiva ani, o mare parte din sumă trebuie returnată. Așa se face că în statistica Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale, unele primării au fost pe minus în relația cu bugetul UE, cel mai probabil, vorbim de sume ce au trebuit returnate (vezi tabelul din imagine).

   Câți bani au primit de la UE anul trecut administrațiile locale de la nivelul județelor?

   Din totalul sumelor primite de la UE de administrațiile locale (primării de municipii, orașe și comune și consilii județenepe parcursul anului trecut (434,8 mil. euro), cele din București (57,9 mil. euro), Bistrița-Năsăud (41,3 mil. euro), Bihor (31,3 mil. euro), Cluj (28,3 mil. euro) și Dolj (22,7 mil. euro - vezi tabelul din imagine) au primit cea mai mare parte.
   Cele mai mici sume le-au primit administrațiile locale din Ialomița (1,75 mil. euro), Brăila (1,71 mil. euro) și Ilfov (0,4 mil. euro). 

    Cum arată topul municipiilor reședință de județ și a primăriilor capitalei după sumele primite de la UE în 2018?

   Primăria Sector 3 a primit anul trecut cea mai mare sumă netă (41 mil. euro), fiind urmată la mare distanță de Primăria Municipiului Oradea (16,7 mil. euro), de Primăria Municipiului București (primăria generală - 10,6 mil. euro), de cea din Cluj-Napoca (9,7 mil. euro) și cea din Iași (6,1 mil. euro - vezi tabelul din imagine).

  Două primării au înregistrat sume nete negative pe relația cu UE, asta însemnând că sumele returnate către UE ca urmare a unor eventuale nereguli sau chiar fraude au fost mai mari decât sumele primite. În această situație se află primăriile municipiilor Timișoara (-0,14 mil. euro) și Vaslui (-0,3 mil. euro).
   Alte două primării de municipii reședință (Miercurea Ciuc și Piatra Neamț) n-au primit nicio lețcaie anul trecut de la UE.

   Două administrații din „Alianța Vestului”, a Timișoarei și a Aradului, au atras împreună anul trecut sume de la UE în valoare de -110 mii euro, adică suma netă ce-a trebuit s-o returneze administrația condusă Robu (-0,14 mil. euro) a depășit suma netă atrasă de administrația lui Falcă (0,03 mil euro - vezi tabelul din imagine). 
   Dacă vă închipuiți că anul trecut trebuie să fi fost un accident, vă înșelați, pentru că în anul anterior, adică 2017, cele două primării au atras din fondurile UE fabuloasa sumă de 14 mii de euro, asta însemnând 7 mii de euro de căciulă. 

   Datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale ne arată că, din punct de vedere al accesării fondurilor UEadministrația noastră locală se împarte în două categorii: repetenți și premianți mediocri. Cu doar 434,8 milioane de euro atrași anul trecut, administrația noastră locală băltește într-o mocirlă de sub-mediocritate. Grav e faptul că printre repetenții la atragerea de fonduri se află administrații sărace sau din județe sărace, acestea preferând să stea cu mâna întinsă la guvern pentru a primi subvenții, decât să aplice pentru fonduri de dezvoltare. Cel mai probabil, subvențiile primite de către bugetele locale sunt mult mai ușor de fraudat decât fondurile UE. 
   


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu