Social Icons

vineri, 1 aprilie 2016

Câți asistați social avem în județe și cât ne costă

Câți asistați social avem în județe și cât ne costă
   Acum un an și ceva, ziarele aruncau cifra de 7 milioane de asistați, cifră mestecată de Institutul de Politici Publice. Cifra era aferentă anului 2013, dar, chiar și așa, era impresionantă. Mai mult de o treime din populația României e asistată social! Senzațional, nu?

   În 2014, conform INS, numărul de beneficiari de drepturi bănești și asistență socială din România era de 6,4 milioane, iar cheltuielile cu beneficiile și serviciile de asistență socială erau de 8,14 miliarde de lei (vezi tabelele din imaginea 2). În cadrul acestor 6,4 milioane intră o gamă largă de asistați social, dar cea mai importantă categorie sunt copii, beneficiari ai diverselor tipuri de alocații (în 2014 erau 3,727 milioane de beneficiari ai alocațiilor, iar în luna februarie a anului curent erau 3,7 milioane - vezi imaginele 1 și 2).



   Deci, din start, numărul de asistați social nu mai pare așa de mare, pentru că, în mintea guguștiucilor așa-ziși progresiști de dreapta ce se perindă pe la emisiuni, asistatul social e cel ce bea la cârciumă și nu vrea să meargă să muncească pe un salariu de rahat, apropiat de ajutorul social pe care-l ia. Ce să vezi, pe lângă număratul sticlelor consumate, bețivul ținut în spate de marile spirite de dreapta din televiziunile cu datorii la stat sau fără, dar cu grade de la servicii, știe să numere și banii și înțelege noțiunea de cost de oportunitate! Da, el știe că la cele 2-3 milioane cât ia de la stat, plus câteva zile de muncă plătite la negru cu 50 de lei pe zi, sunt la nivel de salariu minim și nu trebuie să facă naveta și să dea dea bani pe transport, pe haine și masa de la serviciu.



   Mergând mai departe, din datele de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială mai aflăm că beneficiarii venitului minim garantat erau în număr de 247 de mii în luna februarie a anului curent (vezi tabelul din imaginea 1) și cei mai mulți nu erau în Vaslui, așa cum ne-am aștepta, dacă ne-am lua după „știrile sportive de la ora 17”, când mai aflăm ce năzbâtii au mai făcut vasluienii. Nu, cei mai mulți beneficiari ai venitului minim garantat sunt în Dolj. Urmează apoi Buzăul, Galațiul, Teleormanul și abia al cincilea, Vasluiul. Care va să zică, din cei 6,4 milioane de asistați, 3,7 milioane sunt copii ce primesc alocații, iar „bețivi” ce refuză salariul minim sunt doar 247 de mii.


   De la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială aflăm că în februarie, anul curent, s-au făcut plăți în contul beneficiilor sociale de 614,9 milioane de lei, din care, 357 de milioane s-au dus pe alocații, 127,5 milioane de lei s-au dus pe indemnizațiile pentru creșterea copilului, 68,4 milioane s-au dus pe venitul minim garantat (la bețivi), și restul s-au împărțit între alte categorii (vezi tabelul din imaginea 1). Din datele detaliate de la INS, vedem că în 2014, 663 de milioane de lei s-au cheltuit pe cei cu venitul minim garantat, mai puțin din 10% din beneficiile plătite (8,14 miliarde lei - vezi tabelele din imaginea 2). Suma de anul acesta e posibil să se apropie de 800 de milioane de lei. Cât înseamna asta? E cât un avion și ceva de-a lui Iohannis, dacă ținem cont că CSAT-ul a hotărât să-i ia avion sau avioane, ce ne-ar costa cam 100 milioane euro, deci 450 milioane lei.

   Lăsând glumele și ironiile la o parte, e clar că cea mai mare parte din beneficiile sociale se duc pe alocațiile, indemnizațiile și alte beneficii ce țin de copii. Celelalte categorii sunt minore în comparație cu această categorie. Scriam zilele trecute că România alocă cel mai mic procent din PIB dintre statele UE  pentru cheltuielile cu protecția socială (11,4% din PIB - vezi situația pe țări aici).  Cea mai mare parte din această cotă se duce pe pensiile de orice fel (9% din PIB). Restul se cheltuie pentru familii și copii (0,8% din PIB), pentru cei cu dizabilități și boli (0,8% din PIB) și pentru șomaj (0,2% din PIB). Pensiile și șomajul nu intră în categoria de beneficiari ai asistenței sociale, bugetele fondului de pensii și de șomaj fiind separate de cel al beneficiilor de asistență socială.

   Ce județe sunt fruntașe la sumele alocate beneficiilor sociale?

   București, Iași, Suceava, Bacău, Prahova, Constanţa şi Dolj sunt județele cu cei mai mulţi beneficiari de asistență socială (vezi tabelul din imaginea 1). Tot aceste județe, în aceeași ordine, sunt și județele cu cei mai mulți copii, deci cu cei mai mulți beneficiari de alocații pentru copii. Cei mai puțini beneficiari de asistență socială sunt în Mehedinți, Sălaj, Caraș-Severin, Covasna și Tulcea, fiind și județele cu cei mai puțini copii. Deci, numărul copiilor e determinant în stabilirea locului în topul județelor după beneficiarii de asistență socială.

   Să luăm criteriul „bețivilor” ce sabotează patronii doritori de forță de muncă pe salarii de nimic. Dolj, Buzău, Galați, Teleorman, Vaslui, Bacău, Dâmbovița, Argeș, Iași și Olt sunt județele cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim garantat (vezi tabelul din imaginea 1). Caraș-Severin, Tulcea, Timiș, Ilfov și București, în ordine descrescătoare, sunt județele cu cei mai puțini asistați social beneficiari ai venitului minim garantat.

   Când raportăm numărul de beneficiari ai venitului garantat la populația declarată de autoritățile locale, cuprinsă între cea după domiciliu și cea rezidentă (așa raportează și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială), clasamentul se schimbă.

   Cele mai mari procente de beneficiari ai venitului garantat în populația totală a județului sunt în județele: Teleorman (2,9%), Mehedinți (2,5%), Buzău (2,5), Vaslui (2,5%), Dolj (2,2%), Galați (1,9%), Olt (1,9%), Călărași (1,7%), Dâmbovița (1,7%) și Vrancea (1,7%). La nivel național, procentul e de 1,2%.

   Cele mai mici procente se înregistrează în Cluj, Timiș, Ilfov și București (sub 0,6% din populația totală beneficiază de venitul minim garantat). Unele județe, precum Argeș, Alba și Mureș, au procente mai mari de beneficiari ai venitului minim garantat în populația județului decât județul Botoșani (1,4%, 1,4% și 1,3% față de 1,2%). Județe precum Bihor și Sibiu au, de asemenea, procente mai mari decât Tulcea și Iași. Așadar, și în județele dezvoltate, cu un șomaj mic, costul de oportunitate  realizat de asistat funcționează atâta timp cât salariul oferit de angajator nu depășește veniturile potențiale ale asistatului, plus o recompensă care să stimuleze angajarea. 



2 comentarii:

  1. Gasesc foarte utile informatiile din acest articol! Imi puteti spune va rog de unde ati luat raportul ANPIS? Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. De la „Informații pentru interes public” - secțiunea ”Buletine informative lunare”.

    RăspundețiȘtergere