Social Icons

miercuri, 9 mai 2018

Ce venituri au avut anul trecut primăriile marilor orașe, consiliile județene și restul administrațiilor locale

Topurile primăriilor reședință de județ și ale consiliilor județene după veniturile din 2017
   Anul trecut, veniturile totale ale administrațiilor locale (primării de municipii, de orașe și de comune și consilii județene) au ajuns la valoarea de 62,78 miliarde de lei, cu 3,26 miliarde mai mult decât în 2016 (vezi aici situația din 2016).

   Datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ne arată că, din totalul de 62,78 miliarde de lei, 51% (32 mld. lei) reprezintă veniturile primăriilor de municipii și orașe, 31%  (19,5 mld. lei) reprezintă veniturile primăriilor de comune și 18% (11,3 mld. lei) reprezintă veniturile consiliilor județene.

   Cum s-au împărțit banii administrațiilor locale la nivel de capitală și de județe în 2017?

   Cele șapte primării din capitală au avut cele mai mari venituri dintre administrațiile locale (8,99 mld. lei), primăria generală fiind cea mai bogată administrație din țară (3,86 mld. lei - vezi tabelul din imagine).

   La nivel de județe, Timișul e pe primul loc, veniturile totale ale primăriilor și consiliului județean însumând 2,39 miliarde lei. Județul Cluj e pe locul doi, cu venituri totale ale administrațiilor locale de 2,35 miliarde lei. Iașul e pe locul trei, cu venituri totale în 2017 de 2,26 miliarde lei. 
   Cu peste două miliarde venituri totale în 2017 s-au mai situat administrațiile locale din Constanța (2,17 mld. lei) și Prahova (2,08 mld. lei - vezi tabelul din imagine).

   Cele mai mici venituri ale administrațiilor locale la nivel de județe s-au înregistrat în județele Tulcea (712 mil. lei), Covasna (611 mil. lei) și Ialomița (609 mil. lei).

   Cum arată topul consiliilor județene după veniturile din 2017?

   Consiliul Județean Iași a avut anul trecut cele mai mari venituri dintre cele 41 de consilii județene din țară (520 mil. lei). Locul doi în acest top e ocupat de CJ Cluj (486 mil. lei), iar locul trei de CJ Timiș (473 mil. lei). Doar CJ Prahova s-a mai situat deasupra pragului de venituri de 400 milioane lei (430 mil. lei - vezi tabelul din imagine).

   Cele mai mici venituri la nivel de consilii județene le-au înregistrat CJ Giurgiu (148 mil. lei), CJ Ialomița (124 mil. lei) și CJ Covasna (113 mil. lei). 

   Ce primării au avut cele mai mari venituri în 2017?

   Capitala e de departe campioana primăriilor în materie de venituri. Cele șapte primării  din București au avut venituri însumate de aproape 8,99 miliarde de euro. Trei din cele șapte primării sunt cele mai bogate din țară

   Primăria Municipiului București (primăria generală acapitalei) a avut anul trecut venituri totale de 3,86 miliarde de lei, în creștere față de anul 2016, când veniturile totale au fost de 3,72 miliarde de lei (vezi aici situația în detaliu din 2016).
   Primăria Sector 1 e a doua pe țară după veniturile din 2017 (1,26 mld. lei). Și în acest caz vorbim de o creștere a veniturilor față de anul 2016 (1,17 mld. lei). 
   Podiumul la nivel de capitală și țară e completat de Primăria Sector 2, cu venituri totale în 2017 de 968 milioane lei, de asemenea, în creștere față de anul anterior (903 mil. lei).
   Cele mai sărace primării din capitală sunt cele ale sectoarelor 4 și 5, cu venituri în 2017 de 636 milioane lei, respectiv 586 milioane lei (vezi tabelul din imagine).

   Locul patru la nivel de țară după veniturile din 2017 e ocupat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cu venituri totale de 915 milioane lei, în scădere față de anul anterior (934 mil. lei - vezi aici datele din 2016).
   Locul cinci la nivel național e ocupat de Primăria Municipiului Timișoara (812 mil. lei - vezi tabelul din imagine), de asemenea, cu venituri în scădere față de anul 2016, când veniturile totale au fost de 815 milioane lei.

   Boc și Robu discută de ceva timp de proiecte ce vizează construcția de linii de metrou în orașele pe care le conduc
   Cu venituri totale de 200 de milioane de euro sau mai puțin de atât, din care, probabil, bugetele de investiții anuale se situează în jurul a 50 de milioane de euro, a vorbi de linii de metrou, în condițiile unui preț mediu construcție de 50 de milioane de euro pe km, seamănă cu un delir de grandomanie. 
    Deci, cu bugetul de investiții amanetat pe zece ani poți face 10 km de linie de metrou. Mai mult, vedem că, în loc de o creștere a veniturilor primăriilor din Cluj-Napoca și Timișoara față de anul anterior, anul trecut am asistat la o diminuare, iar anul acesta, odată cu reducerea cotei de impozit pe venit, e probabil ca veniturile să mai scadă.

   Top 10 al primăriilor după veniturile de anul trecut e completat de primăriile municipiilor Iași (797 mil. lei), Constanța (743 mil. lei), Brașov (667 mil. lei), Oradea (651 mil. lei) și Craiova (638 mil. lei - vezi tabelul din imagine), toate fiind pe plus față de anul anterior (accesează aici datele din 2016).

   Cele mai mici venituri la nivel de primării de municipii reședință le-au înregistrat primăriile Miercurea Ciuc (122 mil. lei), Alexandria (115 mil. lei) și Slobozia (112 mil. lei - vezi tabelul din imagine).

   Datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale și cele ale Ministerului de Finanțe ne arată că veniturile totale ale administrațiilor locale au reprezentat aproape 25% din veniturile bugetului consolidat (62,78 din 252,04 mld. lei), iar veniturile proprii au reprezentat circa 12% (30,58 din 252,04 mld. lei). Cu 13,7 miliarde de euro anual, din care doar 6,7 miliarde reprezintă veniturile proprii ale administrațiilor locale, e greu de crezut că putem vorbi de o mai mare autonomie financiară fără o creștere substanțială a veniturilor.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates