Social Icons

duminică, 20 mai 2018

Cât a influențat creșterea salariului minim reducerea sărăciei în România

Relația dintre creșterea salariului minim și reducerea sărăciei   Între 2008 și 2017, salariul minim brut de la nivel de economie aproape s-a triplat, ca urmare a 12 măsuri de majorare (de la 500 lei la 1.450 lei - vezi tabelul din imagine).

   Tot în aceeași perioadă, rata riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut cu doar 20%, de la 44,2% la 35,5% din populație, conform datelor Eurostat. 
   Am putea trage facil concluzia că o triplare a salariului minim a dus la reducerea cu 20% a populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, doar că lucrurile sunt puțin mai complicate.
   
   În analiza impactului creșterii salariului minim asupra reducerii sărăciei din România am luat mai mulți indicatori pentru a stabili gradul de corelare dintre aceștia. 
   Salariul minim brut, salariul mediu brut, veniturile bănești ale gospodăriilor și ale gospodăriilor în care membrii sunt salariați, rata riscului de sărăcie și a deprivării materiale extreme sunt indicatorii pe care i-am ales pentru analiză. Calculul coeficientului de corelație Pearson (cu valori de la -1 la 1) ne va arăta dacă există și ce fel de legătură există între acești indicatori.

   Relația salariu minim - salariu mediu

   Între 2008 și 2017, ponderea salariului minim în salariul mediu brut a crescut de la 29,5% în perioada ianuarie - decembrie 2008, la 43,6% în perioada februarie - decembrie 2017. Salariul mediu brut pentru aceste perioade a fost calculat ca medie a salariilor din lunile aferente.
   Avem, așadar o creștere semnificativă a ponderii salariului minim în salariul mediu în perioada analizată. Deși creșterea salariului minim e o decizie politică, atunci când se întâmplă, ea are o influență importantă în creșterea salariului mediu, mai ales că, în timp ce salariul minim s-a triplat, salariul mediu s-a dublat în perioada analizată. 
   Coeficientul de corelație calculat dintre cele două tipuri de salarii pe perioada analizată e de 0,99, ceea ce semnifică o relație foarte puternică și directă
   Aceste două tipuri de salarii reprezintă componenta principală a veniturilor bănești în gospodăriile din România, ceea ce ne duce la următoarea relație.

   Relația salarii - veniturile bănești ale gospodăriilor

   Cea mai importantă parte din veniturile totale ale unei gospodării e reprezentată de veniturile bănești, iar în cazul gospodăriilor a căror membri sunt salariați, veniturile bănești dețin o pondere și mai mare, principalul venit bănesc fiind reprezentat de salariu.
   Atât salariul minim, cât și salariul mediu au o relație directă și puternică cu veniturile bănești ale gospodăriilor și veniturile bănești ale gospodăriilor cu membri salariați (coeficientul de corelație fiind de peste 0,96).

   Relația dintre venituri și riscul de sărăcie nu mai trebuie explicată, pentru că riscul de sărăcie se calculează în funcție de un anumit prag de venit.

   Relația salariu minim - risc de sărăcie 

   Între salariul minim și rata riscului de sărăcie sau excluziune socială există o relație directă puternică și de sens contrar, conform coeficientului de corelație Pearson (-0,94). Asta înseamnă că majorarea salariului minim e în relație directă cu scăderea riscului de sărăcie
   Nimeni dintre cei ce se plâng de creșterea salariului minim nu menționează această realitate statistică. Da, unui salariu minim mai mare îi corespunde o rată a sărăciei mai mică.

   Între salariul mediu brut și rata riscului de sărăcie sau excluziune socială relația e de asemenea puternică și de sens contrar, dar e puțin mai slabă decât în cazul salariului minim (-0,91 față de -0,94). Asta ne arată că principala unealtă în lupta cu reducerea sărăciei o reprezintă salariul minim.
   În cazul relației dintre salariul minim și rata deprivării materiale extreme, relația e mai puternică și de sens contrar, coeficientul Pearson fiind de -0,98
   Deci, dacă vrei să scazi deprivarea materială extremă, atunci crești salariul minim, dar nu-l crești pe partea de brut cum s-a întâmplat anul acesta, ci pe partea de net.
   Și în acest caz, coeficientul de corelație dintre rata deprivării materiale severe și salariul mediu e mai slabă decât în cazul salariului minim (-0,95 față de -0,98).

   E clar că majorarea salariului minim duce la reducerea sărăciei într-o măsură mai mare decât creșterea generală a salariilor, evidențiată de salariul mediu. Această măsură, pe lângă transferurile sociale, constituie principalul arsenal de luptă împotriva sărăciei
   Și totuși, există încă o întreagă faună de demagogi care care văd în majorarea salariului minim un pericol la adresa productivității și nu un instrument de îmbunătățire a calității vieții pentru familiile celor 1,5 milioane de români plătiți cu salariul minim sau mai puțin decât atât (vezi aici distribuția pe venituri a salariaților în ianuarie anul acesta). Ca să nu mai spun că acelorași demagogi le stau pe creier cei aproape 800 de milioane de lei plătiți anual celor ce primesc venit minim garantat, sumă echivalentă cu circa 0,3% din cheltuielile bugetului centralizat sau cu 0,1% din PIB-ul de anul trecut



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates