Social Icons

joi, 15 februarie 2018

Cum ar arăta economia României, păstrând proporțiile, dacă ar fi croită pe un calapod nemțesc

Ce rezultă dacă am aplica structura economiei germane pe dimensiunea economiei românești   Modelul German de dezvoltare e un ideal pentru România de la nașterea statului modern încoace. Tot ce e nemțesc e minunat și demn de admirație. Înainte de alegerile locale din 2012, un candidat și-a luat nume de neamț și a câștigat primăria Tecuciului. 

   În 2014, România a ales un neamț ca președinte. Trebuie să recunoaștem că românii au un fetiș pentru tot ce e nemțesc. Dar oare cum ar arăta economia României dacă ar copia structural economia Germaniei?

    În exercițiul de imaginație, plecăm de la premisa că PIB-ul ar rămâne la aceeași valoare în cazul României și doar majoritatea elementelor structurale ale economiei ar corespunde cu cele ale Germaniei
   Din datele disponibile în statisca Eurostat aferente anului 2016 pentru România și Germania, am croit o Romgermanie, cu o economie croită pe calapodul economiei germane și care se încadrează în dimensiunile economiei românești. Am selectat 20 de indicatori economici pentru a ne face o părere despre economia Romgermaniei. 

   PIB-ul României era în 2016 de 18 ori mai mic decât al Germaniei (170 mld. euro față de 3.144 mld. euro - vezi tabelul din imagine), iar în cazul Romgermaniei, PIB-ul va fi identic cu al României, pentru că vrem să copiem doar structura economiei, nu și dimensiunea.

   Exporturile nete ale Romgermaniei ar aduce un plus în PIB de 14 miliarde de euro, spre deosebire impactul negativ în PIB înregistrat în cazul României (- 1 mld. euro). Pe partea balanței comerciale cu bunuri, Romgermania ar câștiga aproape 15 miliarde de euro, dar ar ieși în pierdere pe partea de servicii (- 1,7 mld. euro - vezi tabelul din imagine). 

   Structura PIB-ului pe partea de utilizări în cazul Romgermaniei nu ar diferi mult de cea a României în cazul consumului final, acesta scăzând de la 77% la 73%, semn că și Germania e o economie în care vioara principală e consumul și nu investițiile, cum sunt mulți tentați să creadă.
   Investițiile ca pondere în PIB în cazul Romgermaniei ar fi mai mici decât cele ale României, acestea scăzând de la o pondere de 23% la 20% (vezi tabelul din imagine). 
   Remunerarea salariaților din economia Romgermaniei ar fi cu aproape 30 miliarde de euro mai mare decât cea din România anului 2016.

   Datoria publică a Romgermaniei ar urca spectaculos față de datoria publică a României, pentru că Germania e mult mai îndatorată decât România. Astfel, Romgermania s-ar trezi cu o datorie publică de 116 miliarde de euro (68% din PIB), aproape dublă decât cea a României (63 mld. euro).
   Veniturile bugetare ar crește spectaculos în cazul Romgermaniei, de la un nivel de 31% din PIB, cât e în cazul României, la 44%, cât e în cazul Germaniei. Asta tradus în miliarde de euro ar însemna un plus de 24 miliarde față de ceea ce se strânge anual la bugetul nostru. Și cheltuielile Romgermaniei ar fi mai mari, dar, la final, când am trage linie, bugetul ar înregistra un excedent de 2 miliarde de euro (vezi tabelul din imagine).

   Clasa muncitoare a Romgermaniei ar fi mai numeroasă decât cea a României, populația ocupată fiind cu aproape 2 milioane mai numeroasă, iar numărul de salariați, calculat după metodologia AMIGO, ar fi mai mare cu aproape 2,5 milioane (vezi tabelul din imagine). 
   Interesant e faptul că și numărul bugetarilor în cazul Romgermaniei ar crește semnificativ față de cel al României, pentru că Germania are mai mulți bugetari decât noi. Datele preluate din statisticile Eurostat, privind numărul de salariați din administrație publică, apărare, asigurări sociale publice, educație, sănătate și asistență socială, deci cea mai mare parte a angajaților din sectorul public, ne arată că în Germania există mai mulți bugetari decât în România. Binențeles, și într-o ipotetică Romgermanie, numărul bugetarilor ar fi mai mult decât dublul bugetarilor din România (vezi tabelul din imagine).
   Rata șomajului și numărul de șomeri din Romgermania ar scădea față de valorile înregistrate în România, dar scăderea nu e foarte spectaculoasă, pentru că și valorile acestor indicatori de la noi nu sunt foarte ridicate.

   Salariile din Romgermania ar fi mai mari decât cele din România, dacă le-am raporta la PIB-ul pe cap de locuitor. Asta înseamnă că românii sunt mai prost plătiți decât nemții raportat la PIB
    Salariul mediu brut din Romgermania anului 2016 ar trebui să fie cu 234 de euro mai mare decât cel din România, iar salariul net ar fi mai mare cu 60 euro. Deci și fiscalitatea la nivel de salariu mediu din Romgermania ar fi mai mare decât cea din România, pentru că așa e modelul nemțesc.

   Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie din Romgermania s-ar înjumătăți față de cel existent în România (3,9 mil. față de 7,7 mil. persoane - vezi tabelul din imagine). Indicele inegalității care măsoară raportul de venituri dintre cel mai bogat și sel mai sărăc segment din populație ar fi considerabil mai mic decât cel din România (4,6 față de 7,2).

   Per ansamblu, economia Romgermaniei ar arăta mai bine decât cea a României și ar fi mai echitabilă pentru locuitorii săi. Totuși, aceste beneficii vin la pachet cu o îndatorare mai mare a statului Romgermania. Acesta e un preț mic, dacă e să ne raportăm la creșterea îndatorării României din ultimul deceniu (de la 14% la 39% din PIB), fără ca nivelul de trai al românului de rând să se înbunătățească semnificativ.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates