Social Icons

joi, 14 decembrie 2017

Fără un calendar cert de aderare la zona euro, moneda noastră e un fel de Ana zidită doar de Manole

Renunțarea la aderarea lea euro e o mare greșeală
   Manole a dat drumul la tiparnița de bani. Acum doi ani îndeplineam criteriile de la Maastricht. Acum, ciuciu! Manole a zidit leul în temelia economiei românești și acum leul ne bântuie cum îi bântuie pe unii notele date la Securitate.

   Avem inflație 3,2% în ultimul an de zile, conform ultimului comunicat al INS, de două ori cât necesarul de 1,5% pentru a intra în zona euro. Avem deficit bugetar ce va sări de 3% în anul ce vine. Aceste două criterii de convergență nu le mai îndeplinim, iar neîndeplinirea unuia dintre acestea, inflația, e și din cauza eternului Isărescu.

   Abandonarea unei ținte precise de aderare la zona euro e una din cele mai mari greșeli strategice din ultimii ani. Isărescu vrea să iasă cu picioarele înainte și cu onoruri militare din BNR, iar pentru a reuși e în stare s-o mai sacrifice o dată pe Ana. Doar el știe cu adevărat cum stă treaba cu sacrificiul, chiar dacă vorbim de sacrificiul economiilor populației în anii `90. Tot sacrificiu se cheamă și Manole știe mai bine. 

   În primul an de mandat la BNR, 1991, Manole a dat drumul la tiparnița de bani. Nici până astăzi n-a reușit să explice de ce după un an cu inflație de 5,1%, cum a fost anul 1990, a fost nevoie ca în 1991 să avem o inflație de 170%. Românii au realizat la finalul lui 1991 că un leu din 1990 mai valora 37 de bani, iar în anul următor, când inflația a ajuns la 210%, același leu din 1990 mai valora 18 bani. În doi ani, Manole sacrificase puterea de cumpărare a românului de rând pentru a ajusta economia cum credea el că trebuie ajustată.
   După alți câțiva ani, economiile românilor au intrat din nou în atenția sistemului condus de Manole. Sub ochiul vigilent al acestuia s-au creat premisele falimentelor bancare din anii `90. Românii au rămas în fundul gol pentru a doua oară, iar Manole și-a văzut în continuare de treabă. 

   Înainte cu un an de ultima criză economică, Manole vedea șapte ani de creștere economică. În timpul declanșării crizei, ne asigura că la finalul lui 2009 vom intra pe creștere economică. Am ieșit din criză abia în 2011. Manole a rezistat și a pus statul să se împrumute ca să poată da băncilor bani din rezervele minime obligatorii pentru a returna împrumuturile luate de la băncile mamă pe dobânzi nesimțite. Era foame de bani, băncile mamă păpau tot ce prindeau, iar Manole a executat.Trebuia plătit cumva sprijinul din afară acordat lui Manole de-a lungul a două decenii. Și românii l-au plătit.

   Acum am renunțat la aderarea la zona euro pe motiv că nu suntem destul de real convergenți. Cei de la BNR (trepădușii lui Manole) s-au chinuit să ne explice cu câteva luni înainte de anunțul faptului că leul va fi leu și peste un deceniu, cum suntem în mare pericol dacă aderăm la zona euro și dacă n-avem un PIB de măcar 60% - 70% și chiar mai mult din media UE (130% e bine domnu` Manole?). Cică dacă nu suntem destul de convergenți, ni se face economia praf. Vedem că se face și fără și nici măcar nu ne pasă de convergență.
   După logica calfelor de la BNR (nu-mi scuzați cacofonia), Botoșani, Vaslui, Teleorman, Mehedinți și alte județe sărace ar trebui să nu mai folosească leul pentru că aceste județe nu sunt destul de convergente cu leul românesc.  

   Vai, crește Roborul! Vai, crește euro! Sunt chestiuni cărora nu ar fi trebuit să le mai avem grija, dacă Manole și guvernele din ultimii ani ar fi fost responsabile și ar fi păstrat ținta de 2019 de aderare la euro. Ne plângem că noua UE va fi cu două viteze, dar nu ne-a pus nimeni cuțitul la gât ca să renunțăm la un calendar de aderare la zona euro, zonă ce va fi nucleul dur. Manole a decis că n-avem nevoie de euro și stabilitatea ce vine la pachet.

   Mulțumim meștere Manole!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates