Social Icons

miercuri, 18 octombrie 2017

Care sunt cele mai bine și cele mai slab plătite joburi la nivel de regiuni, județe și sectoare (public și privat)

Topul joburilor bine și prost plătite
   Zilele acestea, patronatele din turism se plângeau că nu găsesc mână de lucru. Ar fi trebuit să mai adauge ceva și poate i-aș fi crezut, și anume că nu găsesc mână de lucru ieftină.

   Dacă la nivel de economie, anul trecut, salariul mediu net a fost de 2.046 lei (vezi datele din imagine), în activitatea de hoteluri și restaurante, salariul a fost de 1.232 lei, adică cu aproape 40% mai puțin decât media salariului net pe economie. La așa stimulent, nu e de mirare că nimeni nu se înghesuie în industria „ospitalității” cu clienții și patronii, și mai puțin ospitalieră cu salariații. 

   Costul mediu lunar pe angajat, adică cât îl costă un angajat pe angajator, a fost anul trecut de 3.493 lei (4.047 lei în sectorul public și 3.301 lei în sectorul privat - vezi datele din imagine). În cazul salariaților din hoteluri și restaurante, costul lunar pe salariat era doar de 2.077 lei, deci abia trecea de salariul net pe economie. 
   E doar un exemplu de abateri mari ale salariului net și ale costurilor salariale dintr-o ramură față de medie. Iar aceste abateri îl vor costa mult salariat la pensie, pentru că și pensiile aferente foștilor angajați din activitatea de hoteluri și restaurante vor fi cu ecart considerabil față de pensia medie, a cărui punct se raportează la salariul mediu.

   De ce s-ar face cineva croitoreasă sau lucrător în industria mobilei, când salariile sunt cu 37% și 40% sub media salariului net?

   Dacă în industria textilă vorbim de o pondere importantă a lohnului, care pune accent pe forța de muncă ieftină, în cazul industriei mobilei, salariul net de doar 1.428 lei nu e un stimulent suficient pentru ca tinerii din școlile profesionale să se îndrepte spre un astfel de domeniu. Lohnul din România va dispărea în cel mult un deceniu, pentru că salariile în creștere vor determina o reducere considerabilă a marjelor de profit. În cazul industriei mobilei avem de-a face, în schimb, cu o împletire între ineficiență managerială, păstrarea unor marje de profit înalte pentru deținătorii de capital și o remunerare foarte slabă a angajaților
   O mare parte din fabricile de mobilă apelează deocamdată la mâna de lucru în prag de pensionare, rămasă după destrămarea industriei mobilei comuniste. Deocamdată, șantajul forței de muncă îmbătrânite cu un loc de muncă stabil și un salariu mic funcționează, dar peste câțiva ani nu va mai funcționa. Creșterea bruscă a salariilor peste câțiva ani în acest sector din cauza lipsei de forță de muncă va crea probleme serioase în ceea ce privește profitabilitatea și vom asista la multe falimente, dacă strategia managerială nu se schimbă.

   Care erau cele mai bine și slab remunerate joburi din sectoarle public și privat în 2016?

   La finalul anului trecut, conform datelor INS, economia avea un efectiv de 5,22 milioane de salariați, iar peste 43% dintre aceștia (2,26 milioane) aveau un salariu net mai mic decât cel de la nivel de economie (2.046 lei).
    Din totalul efectivului de salariați, 1,27 milioane activau în sectorul public (în calcule nu sunt incluși salariații din armată și personalul asimilat) și 3,95 milioane activau în sectorul privat
   Salariul mediu net din sectorul public era în 2016 de 2.344 lei, cu aproape 21% mai mare decât cel din sectorul privat (1.942 lei - vezi datele din imagine). 
   Peste 84% din salariații din sectorul public (843 mii din 1,27 milioane) au avut anul trecut un salariu net mai mic decât cel de la nivel de sector (2.344 lei). În cazul sectorului privat, inechitatea e mai mică, aproape 73% din salariați (2,88 din 3,95 milioane) având un salariu net mai mic decât cel de la nivelul sectorului (1.942 lei).

   Cele mai bine plătite joburi din sectorul public erau cele din activități auxiliare din intermedieri financiare (5.643 lei lunar), și cele din IT în sectorul privat (5.422 lei - vezi datele din imagine). 
   Cele mai slab plătite joburi erau în activitatea de fabricare a altor produse de minerale nemetalice (999 lei) în sectorul public și cele din silvicultură și exploatare forestieră (1.056 lei) în cazul sectorului privat. În condițiile în care jumătate din fondul forestier e în proprietate privată, să ne mai mirăm că se taie ca în codru la asemenea salarii din mediul privat?

   Care erau regiunile și județele cu cele mai mari și cele mai mici salarii?

    Regiunea capitalei conduce în topul regiunilor după salariul mediu net din 2016 (2.856 lei). La polul opus, cel mai mic salariu mediu net se înregistra în regiunea Nord-Est (1.718 lei - vezi datele din imagine). 
   La nivel de județe, capitala conducea în topul salariilor, cu un salariu net lunat de 2.925 lei, iar în coada topului era județul Harghita, cu un salariu mediu net în 2016 de 1.519 lei.

   La nivel de activități principale ale economiei, IT&C-ul conduce în topul salariilor, cu un salariu mediu net de 4.358 lei. Capitala, cu un salariu net de 4.961 lei, e în urma Clujului (5.425 lei), Ilfovului (5.421 lei) și Timișului (5.255 lei) în privința salariului net din IT&C.
   În județe precum Teleorman (1.399 lei), Călărași (1.356 lei) și Harghita (1.340 lei), mai bine te orientezi către alt domeniu decât IT&C-ul, pentru că salariile din această activitate sunt mai mici decât salariul net de la nivelul acestor județe.

   Salarizarea în România e haotică și nu are neapărat legătură cu productivitatea. Faptul că un salariat din administrația publică (3.084 lei) câștiga anul trecut mai mult decât unul din industria farmaceutică (2.846 lei), iar anul acesta, după măririle de salarii, ecartul e și mai mare, ne arată că asistăm la un fenomen de polarizare a câștigurilor salariale între sectoarele public și privat. Fenomenul de polarizare se manifestă și în cadrul activitățiilor din același sector, ecartul salarial dintre industria mobilei (1.428 lei - sectorul privat) și cea chimică (2.474 lei) fiind considerabil.
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates