Social Icons

luni, 22 mai 2017

Ce poli de dezvoltare au cel mai bune perspective după evoluția populației din ultimul deceniu

Evoluția populației din principalele orașe în ultimul deceniu
   În ultimul deceniu, conform INS, populația după domiciliu a României a scăzut cu doar 360 de mii (de la 22,58 milioane locuitori în 2007, la 22,22 milioane locuitori în 2017). 

   Populația rezidentă, adică cei au rămas în țară în ultimile 12 luni, a scăzut între 2007 și 2016 (pentru 2017 datele nu sunt disponibile încă) cu 1,37 milioane de locuitori (de la 21,13 milioane la 19,76 milioane).

   Care dintre cele două cifre ale populației e corectă? 

   Ambele. Statistica oficială lucrează cel mai mult cu populația rezidentă, pentru că indicatorii economico-sociali se raportează la cei ce au stat în țară în ultimile 12 luni. Populația după domiciliu e utilizată mai ales de autoritățile locale, atunci când își fac bugetele sau când primesc sume de la bugetul central în funcție de populație. Populația reieșită la recensământ e cea mai puțin folosită, pentru că datele rezultate în urma recensământului sunt ca o fotografie la un anumit moment, fără însă a avea continuitate.

    La nivel de localități, INS-ul lucrează doar cu populația după domiciliu, iar datele sunt furnizate de autoritățile locale. 
   Conform datelor aferente anului curent, cele mai mari orașe din România sunt în ordine descrescătoare: București (2,1 milioane locuitori), Iași (368,8 mii), Timișoara (331,9 mii), Cluj-Napoca (322,6 mii), Constanța (316,3 mii), Craiova (304 mii), Galați (303,1 mii) și Brașov (290,3 mii - vezi datele din imagine). 

   Administrațiile din aceste orașe și din județele aferente vor să le dezvolte ca pe niște arii metropolitane pentru a constitui niște poli regionali de dezvoltare economică în viitor. În cazul Galațiului, dată find apropierea de orașul Brăila, construcția viitorului pol de dezvoltare va cuprinde ambele orașe.

   Ce orașe mari au înregistrat cele mai mari scăderi ale populației în ultimul deceniu?

   Dintre orașele ce se vor viitori poli de dezvoltare, scăderi ale populației după domiciliu din ultimul deceniu s-au înregistrat în: capitală (55,7 mii de locuitori), Brăila (19,8 mii), Constanța (10,6 mii), Galați (10,2 mii), Craiova (9,7 mii), Brașov (7,9 mii) și Timișoara (9,8 mii).
   Orașele mari care au înregistrat creșteri ale populației după domiciliu între 2007 și 2017 sunt doar Iași (35,2 mii) și Cluj-Napoca (10,9 mii - vezi datele din imagine).

   Câte din județele orașelor mari au înregistrat scăderi ale populației în ultimul deceniu?

   Județele Dolj (-33,8 mii locuitori), Brăila (-29 mii), Galați (-17,5 mii) și Cluj (-9,5 mii) au înregistrat scăderi ale populației din ultimul deceniu
   Județele Ilfov (+115,4 mii), Iași (+75,4 mii), Timiș (+30,1 mii), Brașov (+8,9 mii) și Constanța (+6 mii - vezi datele din imagine) au înregistrat creșteri ale populației după domiciliu între 2007 și 2017.

    Așadar, orașele mari care au înregistrat scăderi ale populației și sunt în linie cu județul lor sunt Craiova, Galați și Brăila
   Orașele București, Timișoara, Brașov, Constanța și Cluj-Napoca au avut o evoluție diferită de cea a județului. Singurul oraș ce a înregistrat o creștere a populației, ca și județul din care face parte, e Iași

   Ce poli de dezvoltare au cele mai bune perspective de dezvoltare prin prisma evoluției populației din ultimul deceniu?

   În toate cazurile, localitățile din jurul marilor orașe au înregistrat o creștere a populației după domiciliu între 1997 și 2017, indiferent dacă populația marelui oraș a crescut sau a scăzut (vezi datele din imagine cu cele mai importante sporuri ale localităților din jurul orașelor mari).

   Creșterea mare a populației din județul Ilfov e mai mult decât dublă față de scăderea populației capitalei (115,4 mii față de 55,7 mii), ceea ce indică un fenomen de migrație dinspre oraș către zonele limitrofe, dar și un fenomen de migrație din restul țării către regiunea capitalei. Per ansamblu, regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere a populației între 2007 și 2017 de aproape 60 de mii de persoane.

   În cazul polului de dezvoltare Cluj-Napoca, creșterea populației orașului e contrabalansată de scăderea populației județului. Totuși, și în cazul acestui oraș, există o migrație mare spre zonele limitrofe, de vreme ce, o localitate limitrofă, precum Florești, a avut o creștere a populației de peste 25 de mii de persoane, iar aceasta nu e singura localitate limitrofă a municipiului Cluj-Napoca care a înregistrat creșteri semnificative ale populației (vezi datele din imagine). Migrația din alte județe spre acest pol de dezvoltare nu compensează declinul demografic de la nivelul județului.

   Iașul e singurul oraș care are perspective reale de creștere a populației. Creșterii populației la nivelul județului îi corespunde creșterea populației municipiului Iași, dar și creșterea populației comunelor din jurul orașului (vezi datele din imagine). 

   În Timișoara, Constanța și Brașov, creșterea populației comunelor din jur și scăderea populației din marele oraș ne arată un fenomen de migrație spre zonele din afara orașului. În aceste județe există și o creștere a populației județului, ceea ce poate indica un fenomen migraționist din alte județe orientat spre alte localități din afara marelui oraș.

  Craiova și Galați-Brăila au înregistrat cele mai accentuate fenomene de depopulare. Creșterea populației din localitățile din jurul acestor orașe a fost mai mică decât scăderea populației orașelor (vezi datele din imagine). De asemenea, în cele trei județe există un fenomen accentuat de depopulare, ceea ce va avea un impact în viitor în populația orașelor municipii.

   Prin prisma acestor date, Iașul are cele mai bune perspective de dezvoltare în privința populației în viitorul apropiat. Capitala, din cauza evoluției pozitive a populației din Ilfov, e pe locul doi. Cluj-Napoca e pe locul trei, dar perspectivele acestuia se pot înrăutăți dacă declinul de la nivelul județului se va accentua.
   

2 comentarii:

  1. aiurea. fata si ginerele au plecat dar sunt rezidenti iar de intors se intorc la calendele grecesti. mai mult de 15-16 milioane nu mai sunt in tara.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Spre deosebire de populația după domiciliu, a cărui număr poate fi aflat colectând datele de la administrațiile locale, populația rezidentă e calculată doar de INS pe baza datelor din mai multe surse (autorități locale, direcții de pașapoarte, birou de emigrări, cercetări statistice privind natalitatea și mortalitatea, etc.). Așa că, d-voastră nu aveți de unde să știți dacă ginerele și fata sunt cuprinși în numărul populației rezidente de către INS.

      Ștergere

 
Blogger Templates