Social Icons

marți, 20 ianuarie 2015

Cât contribuie agricultura, industria și serviciile la PIB-ul regiunilor

Contribuția la PIB-ul regiunilor a agriculturii, industriei, construcțiilor și serviciilor.
   Economia celor opt regiuni ale României crește diferit, arată structural diferit și aceste realități ne indică absența unei strategii de dezvoltare coerente, menită să reducă decalajele intraregionale. La nivel național, 87,82% din PIB-ul calculat prin metoda producției reprezintă VAB - Valoarea Adăugată Brută, adică diferența dintre tot ce se produce pe parcursul unui an și consumul intermediar.
În afara VAB, la calculul PIB se adaugă impozitele pe produs, taxele vamale și se scad subvențiile pe produs. 
   Ponderea sectoarelor principale în economia națională raportată la VAB este, conform statisticilor oferite de INS, următoarea: agricultură - 4,7%, industrie - 24,39%, construcții - 8,46%, comerț+servicii - 50,27%. La aceste componente ale VAB se adaugă impozitele pe produs (12,12%) și taxele vamale (0,48%) și se scad subvențiile pe produs (0,42%). Aceasta e situația la nivel național. La nivel de regiuni, situația se schimbă.
   Cea mai mare podere a agriculturii în VAB de la nivel regional o regăsim în regiunea Sud-Muntenia (7,88%), urmată de regiunea de Nord-Est (7,39%) și Sud-Est (7,20%). Cele mai mici ponderi ale agriculturii în VAB și, implicit, în PIB-ul regional, sunt în regiunea București-Ilfov (0,26%), cum era și normal, și în regiunea Centru (4,55% din VAB). Industria are cea mai mare pondere în VAB regională în regiunile Sud-Muntenia (31,51%) și Sud-Vest Oltenia (30,45%). Cele mai slab industrializate regiuni, după ponderea în VAB regională, sunt București-Ilfov (15,81%) și Nord-Est (21,15%). Deși regiunea București-Ilfov are o pondere scăzută a industriei în VAB regională, ponderea industriei în VAB națională este cea mai mare. Aceasta este consecința faptului că regiunea deține cea mai mare pondere  din PIB-ul național. Contribuția construcțiilor înregistrază ponderea cea mai mare în VAB regională în Sud-Est (10,18%). La polul opus se află regiunea Vest, cu un procent de 6,58% în VAB regională. Comerțul și serviciile dețin cea mai mare pondere în VAB regională în regiunile București-Ilfov (63,1%) și Nord-Est (50,47%). Cele mai mici ponderi le regăsim în Oltenia (41,42%) și Muntenia (40,63%). 
   Tabloul ponderilor în PIB-ul național ne arată o României ce tinde spre un centralism economic. Procentul deținut de economia regiunii București-Ilfov în totalul economiei naționale este în creștere față de anii `90, când se situa la nivelul de 14,22%. Între celelalte regiuni, decalajele sunt prezente și se măresc, făcând din România o țară cu trei viteze. Între regiunile București-Ilfov și Nord-Est sau Oltenia decalajele de dezvoltare sunt atât de mari încât nu au șanse să fie surmontate în următorul deceniu. Problema e că cele două regiuni sunt pe cale să piardă trenul și în cursa cu cea de-a doua categorie. Aceste decalaje intraregionale sunt în creștere și față de situația de acum un deceniu. Situația nu poate fi remediată doar cu declarații și subvenționarea bugetelor locale, atât cât să nu intre administrațiile în faliment. E nevoie, probabil, de un alt „Master Plan”, care să conțină măsuri concrete și nu cu hărți mâzgălite cu carioca.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates