Social Icons

joi, 18 decembrie 2014

Economiile Harghitei și Covasnei de când e UDMR la putere

Economia Ținutului Secuiesc între anii 1996 - 2014
   Ținutul Secuiesc se suprapune, în cea mai mare parte, teritoriului Harghitei și Covasnei. Din acest motiv am ales să mă opresc doar asupra economiei celor două județe, și nu și asupra județului Mureș, județ în care comunitatea maghiară nu deține majoritatea.
Alegerile din 1996 au adus UDMR-ul la guvernare pentru prima dată. De atunci, cu excepția perioadei decembrie 2012-februarie 2014, deci minus un an și două luni, UDMR-ul a fost la putere. Indiferent că a sprijinit parlamentar guvernul sau a deținut portofolii ministeriale, timp de aproape șaptesprezece ani, UDMR a fost ancorat de putere. Ce s-a întâmplat cu economia județelor cu populație majoritar maghiară?
   S-a întâmplat tot ce se întâmplă cu economiile izolate. Regula izolării economice funcționează și dacă ești Corea de Nord, România lui Ceaușescu, Rusia lui Putin din ultima jumătate de an, și dacă ești Harghita și Covasna, binențeles, păstrând proporțiile izolaționismului și a anvegurii economice. Nu știu câți maghiari din cele două județe știu ce s-a întâmplat cu economia locală în ultimii optsprezece ani. Mulți, născuți în acest răstimp, nu știu să citească sau să scrie românește, mulțumită UDMR-ului, și, de aceea, nu au acces la informații, decât dacă sunt în limba engleză. Economia celor două județe conduse fără întrerupere de UDMR a urmat un singur trend, și anume, cel de scădere.
   Dacă, la nivel de județ, scăderea procentelor deținute  în PIB-ul național poate fi pusă pe seama scăderii populației, de către unii, la nivel de PIB pe cap de locuitor, scăderea nu are decât o explicație - management ineficient. Realitatea este că scăderea populației nu poate fi invocată, asta deoarece, din 1996 încoace, populația celor două județe a crescut ca proporție deținută în populația totală, de la 2,55% în 1996, la 2,56% în 2014. Așadar, contrar celor afirmate de unii lideri ai UDMR, în secuime, declinul demografic a fost mai mic decât cel înregistrat la nivel național. Prețul plătit de secui pentru politica izolaținistă dusă din 1996 încoace este o scădere economică la nivelul județelor de aproape 37% pentru județul Covasna și 25% pentru Harghita. Față de media națională a PIB-ului pe cap de locuitor, scăderile sunt de la 110% în 1996, la 69% în 2014, pentru Covasna, și de la 98% în 1996, la 74% în 2014, pentru Harghita (media națională=100%).
  Declinul economic se reflectă și în  nivelul salariului mediu din cele două județe. Astfel, salariul mediu net din județul Covasna a scăzut de la 89% din media națională în 1996, la 74% în 2014. În județul Harghita, scăderea a fost mai accentuată, de la 84% în 1996, la  66% în 2014. Și în cazul procentului deținut în numărul mediu de angajați de la nivel național se înregistrează un trend descrescător, astfel, din 1996 încoace, procentul numărului salariaților a scăzut de la 1,09% la 1,04% în  Covasna și de la  1,52% la 1,46% în Harghita. Trendul descrescător s-a schimbat din 2012 încoace în județul Covasna și din 2010 (cu un mini-trend de scădere în 2013) în județul Harghita. Dacă am fi răutăcioși, am putea spune că atunci când UDMR-ul nu conduce de la nivel central, locurile de muncă cresc în secuime. Dar nu suntem răutăcioși și nici datele nu sunt suficiente pentru a putea trage o asemenea concluzie.

   Putem, însă, trage o concluzie finală, și anume, că nimic nu distruge o economie, locală sau națională, mai mult decât izolarea. Dar dacă prețul este acceptat de populație, atunci nu putem concluziona decât printr-un proverb românesc: „Unui om poți să-i iei cu de-a sila, dar să-i dai, nu”.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates