Social Icons

marți, 18 noiembrie 2014

Câte căruțe sunt în România?

Numărul de căruțe pe județe
   În România, numărul căruțelor este necunoscut. Asta se întâmplă deoarce înmatricularea vehiculelor cu tracțiune animală cade în sarcina autorităților locale și nu a poliției rutiere. Pentru a face un recensământ al căruțelor, este necesară raportarea din partea fiecărei primării.
Cum acest lucru nu se face, ne rămâne estimarea pe baza cabalinelor de muncă existente le nivel de județe. Dacă acceptăm că numărul de căruțe este proporțional cu cel al cailor folosiți pentru munci agricole, atunci harta căruțelor ar arăta ca în imaginea alăturată. 
   La nivel național, anul trecut, numărul de cabaline de muncă era de 471 de mii. Numărul total de cabaline era de 548 de mii. Acceptăm ipoteza că numărul cailor de muncă este mai mare decât cel al căruțelor, cel puțin, așa reiese din rezultatele recensământului agricol din 2002, în cel din 2010, numărul carelor și căruțelor nu s-a recenzat. Deci, conform recensământului din 2002, raportul carelor și căruțelor la numărul de cai de muncă era 1,01 cai la o căruță. Păstrând raportul, rezultă că anul trecut, în România, erau circa 466 de mii de care și căruțe. Numărul acesta poate să fie mai mare, în funcție de raportarea corectă a cabalinelor de muncă și a numărului total de cabaline. Mai trebuie spus că numărul total al tractoarelor existent la nivel național era de 191 de mii. Deci, raportul între de caii de muncă și numărul de tractoare este de 2,5 cai la un tractor. 
   Situația în teritoriu arată că județele fruntașe la numărul de căruțe sunt cele din nord-est și din sudul Olteniei. Dacă raportăm numărul autoturismelor înmatriculate la nivel național la numărul carelor și căruțelor rezultă un raport de zece mașini la o căruță. Județele fruntașe la numărul de cai de muncă și, implict, la numărul de căruțe, au un raport între parcul de autoturisme și cel de căruțe mult mai mic decât media națională. Astfel, Vasluiul are un raport de 2 la 1, Botoșaniul de 3 la 1, și Iașiul de 5 la 1. La polul opus în ceea ce privește acest raport se situează Bucureștiul și Ilfovul, cu un raport  de 496 de autoturisme la o căruță. Oficial, Bucureștiul nu are niciun cal de muncă înregistrat și, deci, nicio căruță. Asta e statistică oficială, situația neoficială diferă și se poate observa printre blocuri la colectarea fierului vechi sau în parcările hipice din zona Ferentari.
  Procentul de care și căruțe raportat la populația rurală ne arătă o altă situație. Județele cu cele mai mari procente sunt: Brăila (10,68%), Vaslui (10,20%), Harghita (7,95%), Covasna (7,88%) și Botoșani (7,74%). La polul opus se află județele Arad (2,86%), Dâmbovița (2,77%), Timiș (1,99%), Prahova (1,98%) și Ilfov (0,99%).    Numărul căruțelor de la nivel național e în scădere fața de anul 2002, dacă ținem cont de scăderea numărului de cai de muncă. Realitatea din teren poate contrazice această ipoteză prin nedeclararea animalelor aflate în proprietate sau prin faptul că unele căruțe nu sunt dezasamblate după vânzarea calului. Oricum, aceste realități din teren nu pot schimba radical cifrele la nivel de județe, dacă ținem cont că direcțiile veterinare fac raportări realiste.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates