Social Icons

luni, 1 septembrie 2014

Dependența economică interregională

Dependența economică interregională
   Cât de mult depinde economia unei regiuni de celelalte? La această întrebare nu ne răspunde INS-ul, dar pe baza datelor furnizate se poate ajunge la răspuns. Dacă plecăm de la PIB-ul regional pe anul trecut, din care scădem exportul net regional și consumul final regional rezultat din consumul populației și cel al administrațiilor, rezultă la final o cifră ce comensurează dependența economiei regiunii de celelalte regiuni ale țării.
Datele oferite de INS nu pot conduce la gradul de dependență față de o anumită regiune, ci doar față de restul regiunilor. 
   După efectuarea calculelor, procentele rezultate oferă reale surprize. Regiunile cele mai sărace din punct de vedere al pib-ului per capita sunt și cele mai puțin dependente. Gradul de dependență crește  din cauza exportului net negativ sau/și din cauza consumului final mai redus față de pib-ul regional. Astfel, regiunea București-Ilfov are un grad de dependență față de celelalte regiuni mai mare decât PIB-ul regional efectiv. Aceasta se întâmplă din cauza exportului net negativ mai mare decât consumul final. Deci, ce se importă în București se distribuie în restul țării, conducând la un grad ridicat de dependență a economiei din București - Ilfov față de restul regiunilor. 
   În cazul regiunii de Sud - Est, gradul ridicat de dependență provine din consumul final mai mic raportat la PIB-ul regional. Deci, Gheorghiță, Maricica și Ionel consumă în concediu la Constanța, la împinge tava, banii câștigați în alte regiuni, contribuind la pib-ul regional, asta în timp ce Răducu din Constanța are arici în buzunar și cheltuie mai puțin, conducând la un grad mai mare de dependență a regiunii față de restul regiunilor. 
   Cea mai independentă regiune este Nord-estul, dar este totodată și cea mai săracă. Pib-ul per capita în această regiune pentru anul trecut era de puțin peste 20 mii lei. La polul opus, pib-ul per capita în București - Ilfov era de 69 mii lei, iar în regiunea Vest de 34,8 mii lei. Trebuie precizat că  la calculul pib-ului per capita și al consumului populației am folosit datele de la recensământul din 2011. Am optat pentru folosirea acestora pentru că INS-ul nu ține cont de ele, estimând în continuare populația totală și regională după datele administrațiilor locale. Așa se face că populațăia totală a României este, după INS, de 21,258 mil. persoane față de 20,121 mil. rezultate la recensământ. 
   Observând că INS-ul folosește cifrele care-i convin sau care le convin unora din administrație, trebuie să privim cu rezerve și restul datelor puse la dispoziție. Chiar și așa, imaginea rezultată arată incapacitatea unor regiuni de a se impune în fața celorlalte prin producția de bunuri și servicii oferite pieței interne. De asemenea, ne indică mai multe vulnerabilități la nivel național ce rezultă din exportul net negativ, în cuantum de 27,2 mld. lei în anul 2013 și o dezvoltare econmică teritorială inegală. În condițiile stagnării economice și, implicit, a consumului, ambele mascate de același INS, reducerea semnificativă a decalajelor regionale este un deziderat irealizabil pe termen mediu. Le rămâne regiunilor slab dezvoltate să se bată cu pumnul în piept că sunt mult mai indpendente economic fața de cele mai dezvoltate. E drept că e o slabă consolare, dar pentru patriotismul local contează și asta.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates