Cum a afectat criza infracționalitatea pe județe

   Recesiunea economică buzunărește populația la figurat, prin scăderea nivelului de trai, și la propriu, prin creșterea numărului infracțiunilor, printre care și a furtului din buzunare. Deci, la vreme de răstriște, păziți-vă buzunarele la propriu, dacă n-ați avut grijă la figurat, prin economisire!

   Din 2008 până în 2012, numărul de infracțiuni la nivel național a crescut cu 6,6%. Rata infracționalității, calculată prin numărul de infracțiuni cercetate la 100.000 de locuitori, avea valoarea la nivel național în 2008 de 1343 de infracțiuni cercetate la o sută de mii de locuitori. În 2012 lucrurile se complică,  asta pentru că INS-ul nu a calculat-o, dar a dat numărul infracțiunilor la nivel național și pe județe. Complicația apare atunci când o calculezi după cifrele populației la nivel național și pe județe, cifrele INS facând abstracție de rezultatele definitive ale recensământului din 2011. Deci, INS-ul lucrează în continuare pe vechile cifre și dă dreptate celor ce îi acuză c-au dat-o în gard cu recensământul. Dacă e să calculăm după cifrele INS-ului, atunci rata infracționalității în 2012 era de 1444 infracțiuni la 100.000 locuitori ( populația luată în calcul e de 21.355.849 locuitori). Dacă o calculăm după cifrele de la recensământ, rezultă o rată a infracționalității de 1533 la o sută mii locuitori (cifra populației totale e de 20.121.641). Având în vedere aceste diferențe între cifrele rezultate, ne-am concentrat pe numărul total al infracțiunilor cercetate, număr furnizat de Poliția Română și care nu e afectat de inadvertențele cauzate de rezultatele de la recensământ.

   Așa că, dacă aruncăm o privire pe cifrele din 2008 și 2012 obsevăm că în șapte județe plus zona București-Ilfov, numărul infracțiunilor a crescut cu peste 30%. Se observă o sporire a infracționalității în județele solide din punct de vedere economic, dar și în cele mai sărace (Vaslui și Tulcea). Dintre județele dezvoltate fac notă discordantă Timișul și Argeșul, ambele situându-se pe un trend de creștere ușoară. Tot pe un trend de creștere ușoară a numărului de infracțiuni se află județele din nordul țării, respectiv din nordul Moldovei și al Ardealului. Județele ce au cunoscut o diminuare puternică și temperată a infracționalității sunt, cu două-trei excepții (Mureș, Arad, Bihor), județe cu o slabă dezvoltare economică.

   Dacă facem abstracție de Tulcea și Vaslui, putem spune că, în vremuri tulburi, zonele mai bogate prezintă o atractivitate mai mare pentru infractori. Zonele mai bogate atrag infractorii într-o mai mare măsură decât cele sărace. În topul sporului înregistrat de numărul de infracțiuni în 2012 față de 2008 conduce Brașovul, urmat de Vaslui și Constanța. De cealaltă parte, beneficiarii reducerii numărului de infracțiuni sunt județele Teleorman, Gorj și Vrancea. 18 județe plus regiunea București-Ilfov au înregistrat sporuri superioare celui înregistrat la nivel național. Am putea să credem că polițiștii din județele cu o diminuare a numărului de infracțiuni au devenit între 2008 și 2012 mai sârguincioși, dar sigur ne-am înșela. Numărul de infracțiuni de la nivel național au crescut peste tot în județele de graniță cu țarile non-UE, și răspunsul îl găsim în cantitățile de țigări și alcool din Serbia, Ucraina și Moldova vândute de „întreprinzătorii” din piețe sau de la colț de stradă.

   Totuși, trebuie ținut cont că numărul de infracțiuni cercetate diferă de numărul de trimiteri în judecată și de cel de condamnări definitive, dar despre acestea vom discuta într-un viitor articol.