Beneficiarii de venit minim garantat au ajuns în luna august anul curent la un număr de 191,97 mii, în scădere cu 30 de mii față de aceeași lună din 2017, conform datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.
E pentru prima dată în ultimii cinci ani când numărul celor numiți generic asistați social scade sub pragul de 200 de mii.
Ținta preferată a politicienilor demagogi, beneficiarii de venit minim garantat au primit în luna august a acestui an 51,5 milioane de lei. Anul trecut, sumele totale cheltuite pentru această categorie de asistați social s-au ridicat la valoarea de 781 milioane de lei, adică 0,9% din PIB.
De câțiva ani de zile, când cineva se plânge de lipsa forței de muncă, apar imediat niște idioței care vin cu propunerea să se taie ajutoarele sociale, ținta preferată fiind categoria de beneficiari de venit minim garantat. Dacă ai neșansa să vezi expunerea acestei soluții pe vreun canal tv, sigur vei asista la rularea pe ecran a unor imagini cu bețivi ce preferă să-și bea toată ziua ajutorul social primit decât să meargă la muncă și să primească un salariu.
Cât poți să bei de 268 lei lunar? Asta e suma medie primită în august de un beneficiar de venit minim garantat. Sigur, asistații social nu pot bea toată luna din această sumă, dar dă bine să arăți cu degetul ca fiind principala problemă a României niște amărâți care nu se pot apăra.
Niciunul dintre demagogii de serviciu nu s-a obosit vreodată să compare statistica teritorială a beneficiarilor de venit minim garantat cu cea a șomerilor. Astfel, ar fi aflat că județele cu un număr mare de șomeri conduc și în topul asistaților social. Nouă din primele zece județe după numărul de șomeri din luna august a anului curent erau și în top 10 după numărul de asistați social (vezi tabelul din imagine).
Cum arată topurile județelor din luna august după numărul de șomeri și numărul de asistați social?
Exceptând capitala, care punctează slab în topul asitaților social, celelate nouă județe din top 10 după numărul de șomeri (Dolj, Galați, Bacău, Buzău, Suceava, Teleorman, Vaslui, Olt și Iași) se regăsesc, chiar dacă nu în aceeași ordine, și în top 10 al județelor după numărul de beneficiari de venit minim garantat.
Datele INS-ului privind numărul de șomeri de la nivelul județelor din luna august a anului curent cuprind atât șomerii indemnizați, cât și pe cei neindemnizați (vezi tabelul din imagine).
Cele nouă județe enumerate mai sus dețineau o cotă de 39% din numărul total de șomeri înregistrați în luna august a acestui an. Tot cele 9 județe dețineau cumulat o cotă de 41% din numărul de beneficiari de venit minim garantat.
Oare să fie o coincidență? Dacă tai ajutoarele sociale, unde îi încadrezi pe asistații social, de vreme ce piața de muncă locală nu poate face față numărului de șomeri existent? Unde mai punem că, în cazul beneficiarilor de venit minim garantat, vorbim de persoane slab sau deloc calificate.
În 100% din cazuri, un angajator din județele cu mulți asistați social va prefera să angajeze un șomer, care se presupune că a mai muncit undeva sau a urmat o formă de învățământ, decât un asistat social, care, în majoritatea cazurilor, nu are nicio calificare sau vreo formă de învățământ de nivel mediu absolvită.
Datele INS-ului și ale Agenției pentru Plăți ne arată cât de rupți de realitate sunt o parte din politicienii noștri, dar și un segment important din mass-media. Da, există o criză de forță de muncă, dar aceasta se manifestă în județele bogate, cu un număr redus de asistați social, județe unde și costul chiriilor e foarte ridicat, nefacilitând în niciun fel migrația mâinii de lucru slab calificate, plătită cu salariul minim pe economie. Așa că, tăierea ajutoarelor sociale nu va rezolva deloc criza de pe piața forței de muncă, ci va face să crească sărăcia extremă la nivel național.
Acum o săptămână am abordat subiectul rolului transferurilor sociale în reducerea sărăciei la nivelul statelor comunitare (accessează aici). Din datele Eurostat a reieși că transferurile sociale din România au cel mai mic impact în reducerea sărăciei dintre statele UE. În aceste transferuri intră și venitul minim garantat. Dacă, la nivelul alocării actuale, România stă cel mai prost între statele comunitare în privința impactului transferurilor în reducerea sărăciei, e clar că situația va arăta mult mai rău dacă se vor reduce aceste alocări.
E pentru prima dată în ultimii cinci ani când numărul celor numiți generic asistați social scade sub pragul de 200 de mii.
Ținta preferată a politicienilor demagogi, beneficiarii de venit minim garantat au primit în luna august a acestui an 51,5 milioane de lei. Anul trecut, sumele totale cheltuite pentru această categorie de asistați social s-au ridicat la valoarea de 781 milioane de lei, adică 0,9% din PIB.
De câțiva ani de zile, când cineva se plânge de lipsa forței de muncă, apar imediat niște idioței care vin cu propunerea să se taie ajutoarele sociale, ținta preferată fiind categoria de beneficiari de venit minim garantat. Dacă ai neșansa să vezi expunerea acestei soluții pe vreun canal tv, sigur vei asista la rularea pe ecran a unor imagini cu bețivi ce preferă să-și bea toată ziua ajutorul social primit decât să meargă la muncă și să primească un salariu.
Cât poți să bei de 268 lei lunar? Asta e suma medie primită în august de un beneficiar de venit minim garantat. Sigur, asistații social nu pot bea toată luna din această sumă, dar dă bine să arăți cu degetul ca fiind principala problemă a României niște amărâți care nu se pot apăra.
Niciunul dintre demagogii de serviciu nu s-a obosit vreodată să compare statistica teritorială a beneficiarilor de venit minim garantat cu cea a șomerilor. Astfel, ar fi aflat că județele cu un număr mare de șomeri conduc și în topul asistaților social. Nouă din primele zece județe după numărul de șomeri din luna august a anului curent erau și în top 10 după numărul de asistați social (vezi tabelul din imagine).
Cum arată topurile județelor din luna august după numărul de șomeri și numărul de asistați social?
Exceptând capitala, care punctează slab în topul asitaților social, celelate nouă județe din top 10 după numărul de șomeri (Dolj, Galați, Bacău, Buzău, Suceava, Teleorman, Vaslui, Olt și Iași) se regăsesc, chiar dacă nu în aceeași ordine, și în top 10 al județelor după numărul de beneficiari de venit minim garantat.
Datele INS-ului privind numărul de șomeri de la nivelul județelor din luna august a anului curent cuprind atât șomerii indemnizați, cât și pe cei neindemnizați (vezi tabelul din imagine).
Cele nouă județe enumerate mai sus dețineau o cotă de 39% din numărul total de șomeri înregistrați în luna august a acestui an. Tot cele 9 județe dețineau cumulat o cotă de 41% din numărul de beneficiari de venit minim garantat.
Oare să fie o coincidență? Dacă tai ajutoarele sociale, unde îi încadrezi pe asistații social, de vreme ce piața de muncă locală nu poate face față numărului de șomeri existent? Unde mai punem că, în cazul beneficiarilor de venit minim garantat, vorbim de persoane slab sau deloc calificate.
În 100% din cazuri, un angajator din județele cu mulți asistați social va prefera să angajeze un șomer, care se presupune că a mai muncit undeva sau a urmat o formă de învățământ, decât un asistat social, care, în majoritatea cazurilor, nu are nicio calificare sau vreo formă de învățământ de nivel mediu absolvită.
Datele INS-ului și ale Agenției pentru Plăți ne arată cât de rupți de realitate sunt o parte din politicienii noștri, dar și un segment important din mass-media. Da, există o criză de forță de muncă, dar aceasta se manifestă în județele bogate, cu un număr redus de asistați social, județe unde și costul chiriilor e foarte ridicat, nefacilitând în niciun fel migrația mâinii de lucru slab calificate, plătită cu salariul minim pe economie. Așa că, tăierea ajutoarelor sociale nu va rezolva deloc criza de pe piața forței de muncă, ci va face să crească sărăcia extremă la nivel național.
Acum o săptămână am abordat subiectul rolului transferurilor sociale în reducerea sărăciei la nivelul statelor comunitare (accessează aici). Din datele Eurostat a reieși că transferurile sociale din România au cel mai mic impact în reducerea sărăciei dintre statele UE. În aceste transferuri intră și venitul minim garantat. Dacă, la nivelul alocării actuale, România stă cel mai prost între statele comunitare în privința impactului transferurilor în reducerea sărăciei, e clar că situația va arăta mult mai rău dacă se vor reduce aceste alocări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu