Social Icons

joi, 4 octombrie 2018

Bucureștenii sunt printre cei mai prost plătiți salariați ai capitalelor din UE

Cât de prost sunt remunerați salariații din regiunea București-Ilfov față de cei din celelalte regiuni ale capitalelor din UE
   Regiunea capitalei noastre e pe penultimul loc în UE în privința ponderii masei salariale  (remunerarea salariaților) în PIB. Doar atenienii sunt în urma bucureștenilor, conform datelor Eurostat.

   Din 100 de euro PIB, la nivelul anului 2015 (datele din 2016 vor apărea probabil anul viitor), 34,6 euro se întorceau sub formă de remunerare a muncii în regiunea București-Ilfov. Cei mai mulți economiști, atunci când analizează masa salarială din economie, se raportează nu la PIB, ci la valoarea adăugată brută (VAB). Așa că, dacă scoatem impozitele nete pe produs din PIB-ul nostru de 100 de euro, ne rămân circa 88 de euro, care reprezintă valoarea adăugată brută. Diferența între 88 de euro și 34,6 euro, adică 53,4 euro, e partea ce le revine posesorilor de capital. 

   Munca e remunerată mult mai puțin decât capitalul în România, iar capitala face excepție, deși e cea mai productivă regiune a noastră (peste 27% din PIB-ul național). Dacă ținem cont de faptul că valoarea adăugată brută de la nivelul statelor UE variază cu două-trei puncte procentuale în PIB, situându-se la nivelul de 88% - 90% din PIB, ne dăm seama că, în mai mult de jumătate din statele UE, munca e remunerată cu peste 50% din valoarea adăugată din economie, capitalul fiind în inferioritate. 
   La noi situația e invers, și chiar dacă datele din 2015 sunt mai vechi, pentru că durează ceva mai mult definitivarea acestora la nivel de regiuni, situația nu era schimbată semnificativ nici la nivelul anului trecut la nivel național, în ciuda creșterilor salariale din ultimii ani. 
   Așa se face că, anul trecut, remunerarea salariaților la nivelul României a ajuns la 36% din PIB, respectiv 41% din valoarea adăugată brută din economie, nivel ce ne situa tot pe ultimele locuri din UE. Doar Grecia și Irlanda erau în urma noastră, adică un stat care traversează o criză economică de aproape un deceniu și altul care și-a umflat artificial PIB-ul în ultimii ani ca urmare a localizării mai multor multinaționale.
  
   Datele Eurostat ne arată că în regiunea Bruxelles-ului se remunerează cel mai bine munca, 52,9% din PIB reprezentând remunerarea salariaților din această regiune la nivelul anului 2015 (vezi tabelul din imagine). Ca să ne înțelegem, dacă angajaților  din București-Ilfov, din 100 euro PIB, le revin 34,6 euro, celor din Bruxelles, din aceeași 100 euro PIB le revin 52,9 euro. Mai prost decât bucureștenii, după cum am precizat, stăteau doar muncitorii din regiunea Atenei, acestora revenindu-le 32,5 euro din 100 euro PIB  (vezi tabelul din imagine).

   Din cele 22 de state ce au diseminate datele aferente regiunilor capitalelor (6 state nu oferă date în acest sens - vezi tabelul din imagine), doar în patru capitale, ponderea remunerării salariaților cobora în 2015 sub pragul de 40% din PIB. Regiunile capitalelor Bratislava, Varșovia, București și Atena erau în această situație.
   La polul opus se situau regiunile a cinci capitale comunitare (Bruxelles, Berlin, Madrid, Copenhaga și Paris), unde remunerarea salariaților depășea pragul de 50% din PIB.
   Cele șase state ce nu au date aferente regiunilor capitalelor aveau un nivel al remunerării situat peste pragul de 40% din PIB (vezi tabelul din imagine), deci e de bun simț să presupunem că și remunerarea în capitalele acestor state depășește acest prag.

    În câțiva ani, regiunea București-Ilfov va atinge media PIB-ului pe locuitor de la nivelul UE în prețuri curente, în prețuri comparabile media fiind depășită încă din anul aderării la UE (accesează aici datele Eurostat). Cu toate acestea, e foarte puțin probabil ca remunerarea salariaților din această regiune să ajungă la nivelul mediei UE (47,3% din PIB în 2017). 
   La nivel național, chiar dacă mai e mult până sa ajungem la productivitatea medie din UE, salariații români sunt mai prost remunerați față de nivelul de productivitate și vor râmâne așa și în următorii ani pentru că deja patronatele țipă că nu mai pot face față majorării salariului minim. 
   Grav e că unele partide politice precum PNL nu au în plan creșterea salariilor, ci micșorarea lor prin propuneri de eliminare a salariului minim, „strategii” acestui partid omițând faptul că majoritartea celor 1,5 milioane de salariați plătiți cu leafa minimă activează în sectorul privat și au preferințe politice de dreapta.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates