Social Icons

marți, 4 septembrie 2018

Cum au evoluat cheltuielile cu sănătatea din statele UE în ultimii 20 de ani

Cât se cheltuie cu sănătatea în statele UE   Cheltuielile alocate sănătății din România au ajuns anul trecut la aproape 7,5 miliarde de euro, de 12 ori mai mult decât în anul 1997 și cu 61% mai mari decât în anul aderării la spațiul comunitar. Asta reiese dacă ne uităm pe datele Ministerului de Finanțe (pentru anul trecut) și pe cele ale Eurostat (pentru anii 1997 și 2007).

   E clar că guvernele României au făcut eforturi să crească alocarea pentru cheltuielile cu domeniul sănătății, aici intrând atât bugetul Ministerului Sănătății, cât și cele ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. 
   Totuși, în ciuda faptului că anul trecut, în România, s-au alocat pentru sănătate echivalentul a 4% din PIB sau 12,4% din cheltuielile bugetului consolidat, alocare semnificativ mai mare decât cele din anii luați ca bază pentru comparație, 1997 (1,9% din PIB și 5,6% din cheltuielile bugetului consolidat), respectiv 2007 (3,6% din PIB și 9,7% din cheltuieli), România rămâne statul comunitar ce alocă pentru sănătate unul dintre cele mai mici procente din PIB, doar Letonia (3,7%) și Cipru (2,6% - vezi tabelul din imagine) alocând mai puțin decât noi, conform datelor aferente anului 2016. 
   Raportat la PIB, cele mai mari alocări pentru sănătate s-au înregistrat în Danemarca (8,5% din PIB - date din 2017), Franța (8,1% - date din 2016) și Austria (8% din PIB - date din 2016).

   Trebuie precizat faptul că datele Eurostatului sunt aferente anului 2016 pentru cele mai multe state, cele de anul trecut se vor actualiza pe parcursul anului curent. Datele României sunt din anul 2017 și sunt preluate de la Ministerul de Finanțe.
   

   Altfel stă situația alocărilor pentru sănătate dacă ne raportăm la cheltuielile bugetului consolidat. 

   Pentru că România are un grad de colectare mic al veniturilor la buget, nici cheltuielile nu pot fi mari, dacă le raportăm la PIB din cauza necesității de a te încadra într-un deficit mai mic sau egal cu 3% din PIB. 
   Așa se face că state care colectează mai mult decât noi la buget precum Polonia (11,3% din cheltuielile bugetului), Ungaria (10,3%), Luxemburg (11,4%), Letonia (10%), Cipru (6,8%) și Grecia (9,9%) alocă un procent mai mic decât noi din cheltuielile bugetului consolidat pentru domeniul sănătății (12,4% - vezi tabelul din imagine).
   Cele mai mari alocări pentru sănătate raportat la cheltuielile bugetare s-au înregistrat în Irlanda (19,2% din cheltuielile bugetare), Cehia (18,9%) și Marea Britanie (18,3% - vezi tabelul din imagine).
   Raportarea la cheltuielile bugetului e mai corectă decât raportarea la PIB pentru că nu toate statele colectează la buget la fel de mulți bani.


   România mai are o caracteristică care nu e des întâlnită în celelalte state comunitare, și anume nedelimitarea clară între privat și public în domeniul sănătății. Un medic poate profesa fără opreliști în ambele sisteme, iar aceasta constituie o parte importantă din metodele prin care se sifonează bani din sistemul public.
    În cele mai mult spitale publice din țară, aparate de diagnostic și tratament zac nefolosite pentru că specialiștii responsabili de funcționarea acestora sunt preocupați să îndrepte fluxul de pacienți către clinicile private, unde de multe ori sunt asociați sau chiar patroni. Mai mult, de câțiva ani, statul, prin Casa de Asigurări de Sănătate, decontează analize și investigații realizate în sistemul privat, bineînțeles, la prețuri mai piperate decât în sitemul public. 
   E doar una din metodele de spoliere a bugetului sănătății, pe lângă achizițiile spitalelor publice de echipamente, consumabile și medicamente la prețuri umflate sau pe lângă tratamentele fictive scumpe pe pacienți, ce n-au călcat prin spitalul public decât pentru o zgârâietură și au aflat, în urma unor anchete, că în sistem figurau cu tratamente pentru trei cancere și un atac de cord.

   Din 1997 încoace, alocările României pentru domeniul sănătății s-au îmbunătățit considerabil, fie că ne raportăm la PIB sau la bugetul de cheltuieli, însă serviciile medicale publice par să fi rămas la același nivel.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates