Social Icons

joi, 23 august 2018

Cum au afectat populația României și a județelor sporul natural negativ și sporul migraționist din 1990 încoace

Cu cât a scăzut populația României și a județelor din 1990 încoace din cauza sporului natural și a migrației   România avea anul trecut o populație cu 3,57 milioane de locuitori mai mică decât cea din anul 1990. Comparația e între populația stabilă (1990) și cea rezidentă (2017), pentru că din 2014, INS-ul nostru nu mai calculează populația stabilă. 

   Ce e important la această scădere semnificativă a populației e faptul că sporul natural, adică diferența între decese și nașteri, a avut un impact negativ de doar 908,5 mii locuitori. Dacă România ar fi fost un fel de Coreea de Nord, asta însemnând că nimeni nu pleca din țară și nimeni nu se stabilea în țară, atunci populația de anul trecut ar fi trebuit să fie de 22,3 milioane de locuitori și nu de 19,6 milioane.
   Restul de 2,66 milioane locuitori în minus față de anul 1990 reprezintă sporul migraționist (migrația netă internațională), adică diferența între românii ce-au emigrat și străinii ce s-au stabilit la noi (vezi tabelul din imagine). Deci, asta nu înseamnă că România a pierdut 2,66 milioane de români prin migrație, ci a pierdut mai mult, pentru că vorbim de diferența între românii emigrați și imigranții ce s-au stabilit în România între 1990 și 2017. E foarte probabil ca numărul românilor emigrați să fie în jur de 3 milioane. 
   Nu avem de unde să știm exact cifra, pentru că INS-ul nu oferă date complete care să permită o separare clară între românii ce-au emigrat definitiv sau temporar (perioadă mai mare de un an) din 1990 încoace.

   La nivel de județe, datele INS ne dau dimensiunea scăderii populației din 1990 până în 2017, ne mai oferă informații privind sporul natural din această perioadă, dar în ceea ce privește migrația, datele nu ne permit să facem o diferență clară între emigranți și imigranți, iar sporul migraționist e, ca să zicem așa, rezultatul emigrării sau imigrării în afara județului, indiferent de cetățenie. Deci, dacă la nivel național, știm sigur cât a scăzut populația ca urmare a migrației nete internaționale, la nivel de județe știm doar cu cât a crescut/scăzut populația ca urmare a migrației nete interne și internaționale.

   Cu cât a crescut sau a scăzut populația la nivel de județe între 1990 și 2017?

   Ilfovul e singurul județ ce a înregistrat o creștere a numărului de locuitori între 1990 și 2017 (165,7 mii locuitori). Cifra reprezintă o estimare, pentru că nu știm exact ce populație avea județul în 1990, când era luat de către statistică împreună cu capitala, atunci fiind al șaptelea sector al acesteia (Sectorul Agricol Ilfov). Deși pe parcursul acestor ani a înregistrat un spor natural negativ (-9,5 mii locuitori), sporul migrației interne și internaționale (175 mii locuitori) a dus la această creștere. Cel mai probabil, principalul furnizor de populație l-a reprezentat capitala, care conduce în topul scăderii populației.

   În afară de Ilfov, toate celelalte județe și capitala au înregistrat scăderi ale populației între 1990 și 2017 (vezi tabelul din imagine), fie preponderent ca urmare a sporului natural negativ, fie ca urmare a migrației interne și internaționale nete.
   Avem totuși două județe, Timiș (17,5 mii locuitori) și Cluj (3,4 mii locuitori - vezi tabelul din imagine), care au înregistrat sporuri pozitive ale migrației interne și internaționale între 1990 și 2017, dar, per total, populația acestor județe tot a scăzut.

   Cele mai mari scăderi de populație le-au înregistrat județele Brașov (-144 mii locuitori), Prahova (-147 mii), Teleorman (-154 mii), Hunedoara (-175 mii) și București (- 203 mii  - vezi tabelul din imagine).

   Nouă județe au înregistrat între 1990 și 2017 un spor natural pozitiv, acestea fiind: Iași (+61 mii locuitori), Suceava  (+44 mii), Vaslui (+15 mii), Bacău (+14 miii), Bistrița-Năsăud (+14 mii), Constanța (+7 mii), Maramureș (+6 mii), Brașov (+ 4,6 mii) și Sibiu (+ 3,4 mii). Totuși, din cauza valorilor negative ale sporului migrației interne și internaționale, aceste județe au înregistrat scăderi ale populației în perioada analizată (vezi tabelul din imagine).

  Județele cu cele mai mari scăderi înregistrate de pe urma sporului migrației interne și internaționale sunt Galați (-123 mii locuitori), Neamț (-129 mii), Hunedoara (-137 mii), Brașov (-149 mii) și Bacău (-155 mii). Cel mai probabil, scăderile din Bacău și Neamț au provenit preponderent de pe urma migrației nete internaționale, iar cele din Brașov, Hunedoara și Galați au provenit preponderent de pe urma migrației nete interne, odată cu dezindustrializarea acestora.

   România se îndreaptă cu pași repezi spre pragul de 19 milioane de locuitori, iar absența politicilor pro-nataliste va face din pragul de 18 milioane de locuitori o țintă realizabilă în următorii 15 ani.

   

   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates