Social Icons

miercuri, 6 decembrie 2017

Ce aeroporturi au înregistrat cea mai mare creștere a traficului de pasageri în primele nouă luni ale anului

Topul aeroporturilor după numărul de pasageri din primele nouă luni ale anului
   În primele nouă luni ale anului, traficul total de pasageri înregistrat la nivelul aeroporturilor României (îmbarcați și debarcați) a crescut cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut (de la 12,15 la 15,41 milioane pasageri).

   Transportul aerian internațional a atins în primele nouă luni ale anului un număr total de 13,36 milioane de pasageri, în creștere cu 22% față  de aceeași perioadă a anului trecut. Traficul aerian intern de pasageri a înregistrat în primele trei trimestre o creștere de 77% față de aceeași perioadă din anul 2016 (de la 1,16 la 2,05 milioane pasageri îmbarcați și debarcați). 
   Iată că, dacă infrastructura rutieră e la pământ, iar cea feroviară e în aceeași stare, românii se orientează către traficul intern aerian. E de așteptat ca, până la finalul anului, traficul total de pasageri să depășească cifra de 20 milioane.

   Datele traficului aerian de pasageri din primele trei trimestre ale anului ne arată că principalele orașe destinații externe au fost Londra (921 mii pasageri pe toate aeroporturile), Milano (410 mii - toate aeroporturile) și Roma (379 mii toate aeroporturile). Principalele țări de destinație ale românilor din primele trei trimestre ale anului au fost Italia (1,28 milioane pasageri), Marea Britanie (1,09 milioane) și Germania (847 mii).

   Principalele orașe din care au provenit cei mai mulți pasageri au fost Londra (892 mii pasageri - toate aeroporturile), Milano (416 mii) și Roma (375 mii). Țările de unde au provenit cei mai mulți pasageri au fost Italia (1,28 milioane pasageri), Marea Britanie (1,05 milioane) și Germania (835 mii).

   Cum arată topul aeroporturilor românești după traficul de pasageri din primele nouă luni ale anului și care aeroporturi au înregistrat cele mai mari creșteri ale traficului?

   Aeroporturile din București conduc detașat în topul traficului, cu peste 63% din traficul total de pasageri de la nivel național din primele nouă luni ale anului (9,75 milioane din 15,41 milioane de pasageri - vezi harta din imagine). Cea mai mare parte din acest trafic se derulează pe aeroportul Otopeni, Băneasa axându-se în ultimii ani pe curse ocazionale.
   Aeroportul Cluj-Napoca e al doilea aeroport al țării, cu un trafic în ultimele nouă luni de 2,06 milioane de pasageri, în creștere cu 52% față de aceeași perioadă din 2016 (vezi harta din imagine).
   Aeroportul Timișoara e pe locul trei după traficul de pasageri înregistrat în primele trei trimestre ale anului (1,23 milioane).

   Locurile patru și cinci din topul aeroporturilor după traficul de pasageri sunt ocupate de aeroporturile Iași (869 mii pasageri) și Sibiu (378 mii - vezi harta din imagine).

    Dintre primele cinci aeroporturi după traficul de pasageri din primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut le-au înregistrat aeroporturile Timișoara (+54%) și Cluj-Napoca (+52%). 
   Aeroporturile Iași (+39%) și București (+19% - vezi harta din imagine) au înregistrat cele mai mici creșteri procentuale ale traficului de pasageri în primele trei trimestre ale anului față de aceeași perioadă din 2016.
    În cifre absolute, cele mai mari creșteri ale traficului de pasageri față de primele trei trimestre din 2016 le-au înregistrat aeroporturile București (+1,53 milioane pasageri), Cluj-Napoca (+703 mii) și Timișoara (+429 mii).

   În urmă cu un deceniu, traficul aerian de pasageri înregistra un număr total de 7,83 milioane de pasageri. Anul trecut, numărul pasagerilor ajunsese la 16,4 milioane, iar anul acesta, cel mai probabil, se va depăși pragul de 20 de milioane de pasageri
   În lipsa drumurilor rutiere rapide și a căilor ferate ce permit o viteză de deplasare rezonabilă, aeroporturile din România prosperă. Problema e că cele mai importante dintre acestea deja își ating limitele capacității de procesare a pasagerilor și, deocamdată, ca și în cazul autostrăzilor, perspective apropiate de îmbunătățire a acestei situații nu există.

  

Un comentariu:

 
Blogger Templates