Social Icons

luni, 11 aprilie 2016

Harta raportului pensionari/salariați în 2015

Deficitul la fondul de pensii
   Anul trecut, deficitul la bugetul asigurărilor sociale (fondul de pensii) a ajuns la 18,364 miliarde de lei (vezi aici). Suma e echivalentul a 7,5% din cheltuielile totale ale bugetului centralizat din 2015 (în 2015, cheltuielile totale ale bugetului centralizat au fost 243,9 miliarde de lei - vezi aici). Față de anul 2014, deficitul e mai mare cu aproape 6 miliarde de lei (în 2014, deficitul a fost de 13,472 miliarde lei).

    Cele 5,306 milioane de pensionari din România au costat bugetul de stat circa 54,7 miliarde de lei în 2015 (vezi aici și aici numărul pensionarilor și categoriile de pensionari și cheltuielile totale ale bugetului de asigurări sociale din 2015). Dintre categoriile de pensionari, cele mai importante sunt pensionarii de asigurări sociale de stat (4,683 milioane în 2015) și cei proveniți din fostul sistem pentru agricultori, să le zicem pensionari agricultori (464 de mii). Restul categoriilor, ce cumulează un număr de 159 de mii,  nu sunt evidențiate de INS la nivel de județe decât în unele cazuri.

   Ce județe au cei mai mulți pensioanari?

   La nivel de județe, cel mai mare număr de pensionari (principalele două categorii - de asigurări sociale de stat și agricultori) sunt în București (487,1 de mii), Prahova (205,6 mii), Dolj (180,9 mii), Cluj (178,2 mii), Iași (173,2 mii), Bihor (157,9 mii), Suceava (157,2 mii) și Timiș (157 mii - vezi tabelul din imagine).
   La polul opus se află județele: Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Bistrița-Năsăud (fiecare cu un număr cuprins între 60 mii - 70 mii de pensionari), Tulcea și Covasna (ambele cu mai puțin de 50 de mii de pensionari - vezi tabelul din imagine).

   Cum arată topul județelor după raportul pensionari/salariați în 2015?

   Raportul între numărul de pensionari din 2015 și efectivul de salariați ne arată că doar opt județe, plus capitala, au mai mulți salariați decât pensionari (vezi tabelul și harta din imagine). Trebuie spus că, în efectivul salariaților din decembrie 2015, conform metodologiei INS, nu intră cadrele militare și personalul asimilat.
   Cel mai mic raport între numărul de pensionari (cele două principale categorii) și efectivul de salariați (fără cadrele militare și personalul asimilat) e în București, cu 0,54 pensionari la un salariat. După București, urmează județele Ilfov (0,63 pensionari la un salariat), Timiș (0,7 pensionari), Sibiu (0,8 pensionari), Cluj (0,81), Constanța (0,84), Arad (0,85), Brașov (0,85) și Bihor (0,99 - vezi tabelul și harta din imagine). Toate aceste județe au un număr cumulat al efectivelor de salariați  de 2,22 milioane și un număr mediu cumulat al pensionarilor de 1,56 milioane.
   21 de județe (cele colorate în galben în imagine) au un raport cuprins între 1 și 1,5 pensionari la un salariat. Cumulat, aceste județe au 1,89 milioane de salariați și 2,33 milioane de pensionari (vezi datele din imagine).
   În alte 10 județe, raportul dintre pensionari și efectivele de salariați e cuprins între 1,5 și 2 pensionari la un salariat. Unui număr cumulat de 1,07 milioane de pensionari din aceste județe le corespund doar 636 mii de salariați.
   În două județe, Giurgiu și Teleorman, raportul între cele două categorii de pensionari și efectivul salariaților e mai mare de 2 la 1 (vezi datele din imagine).

   Cum arată un dezastru în materie de deficit la fondul de pensii și de colectare a contribuțiilor de asigurări?

   Ultimul an în care bugetul de asigurări sociale (fondul de pensii) a fost echilibrat a fost anul 2007 (vezi aici), când s-a înregistrat chiar un excedent 1,5 miliarde de lei. Lucrurile au luat-o razna din anul 2009, când sumele alocate de la buget pentru echilibrare (subvențiile) au sărit de la 1,38 miliarde lei în 2008, la 6,4 miliarde în 2009 (vezi aici și aici).Treptat, deficitul a urcat spre 12 - 13 miliarde de lei, pentru ca anul trecut să sară din nou, cu aproape 6 miliarde de lei, ajungând la 18,36 miliarde lei. 
   Pe termen lung asta înseamnă faliment și, dacă nu se face ceva în privința colectării mai bune a contribuțiilor la asigurări, prin scoaterea la lumină a locurilor de muncă de la negru, precum și a părților de salarii plătite tot la negru, vom ajunge să alocăm procente mult mai mari din buget decât cele din prezent (7,5% din cheltuielile bugetului centralizat) pentru acoperirea deficitului la fondul de pensii.
   Am colectat cu 3,5 miliarde de lei mai mult în 2015 decât în 2009 (36,47 miliarde lei față de 32,92 miliarde lei ), dar avem salariați mai mulți și salarii mult mai mari. Chiar dacă s-a redus CAS-ul, colectarea e la pământ, și vinovate pentru acest fapt sunt inspecția muncii și fiscul (ANAF-ul). Anul trecut, cheltuielile de capital (investițiile) au fost pentru prima dată în istorie sub cele alocate pentru echilibrarea fondului de pensii (18,26 miliarde lei față de 18,36 miliarde lei - vezi aici). Deci, în loc să investim pentru un viitor mai bun, cheltuim mai mult pe pensii, pentru că avem o inspecție a muncii și un ANAF slab echipate cu voința de a-și face treaba. Probabil, unii băieți deștepți nu trebuie deranjați.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates