Social Icons

luni, 27 octombrie 2014

Evoluția economiei județelor controlate de baroni

Cum a evoluat economia județelor controlate de baroni
    Baronul local e specia rezultată din încrucișarea slabei aplicări a legii la nivel local cu entuziasmul pomanagiilor de la urne. După anul 2000, specia s-a extins la nivel teritorial, existând posibilitatea ca unele județe să fie la cheremul a doi baroni, cum e cazul Constanței, sau la cheremul unui primar de capitală de județ, cum e cazul județelor Neamț, Iași, Arad, Bacău.
Un caz special îl reprezintă Teleormanul, județ patronat de Liviu Dragnea, chiar dacă, la momentul actual, acesta nu deține nicio funcție la nivel județean. Toți baronii luați în discuție  sunt cel puțin la al doilea mandat pe o funcție cu influență la nivel de județ.
   Datele pentru anul în curs sunt preluate de la Comisia Națională de Prognoză. Datele aferente anilor anteriori sunt preluate de la INS. În valori nominale, economia națională a crescut de peste opt ori. În valori comparabile, creșterea reală a economiei naționale în perioada 2000 - 2014 a fost de 121% (datele pentru anul în curs reprezintă estimări). În anul 2000, își începeau domnia următorii baroni: Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu (Primăria Constanța și C.J. Constanța), Marian Oprișan (C.J. Vrancea), Aristotel Căncescu (C.J. Brașov), Mircea Cosma (C.J. Prahova, între 2004 - 2008 nu a ocupat această funcție) și Liviu Dragnea (C.J. Teleorman). 
   Din 2000 până în 2004, la nivel național, creșterea economică reală a fost de 44%. Creșterea înregistrată la nivelul județului Prahova în aceeași perioadă a fost de 41%, deci cu trei procente sub creșterea de la nivel național. Fac referire la acestă perioadă deoarece se suprapune cu primul mandat de președinte de consiliu județean a lui Mircea Cosma. În cel de-al doilea și al treilea mandat, din 2008 până în 2014, județul Prahova a înregistrat o scădere reală a economiei de 11,4%, scădere mai mare decât cea înregistrată la nivel național de  2%. Așadar, un județ cu economie puternică precum Prahova, n-a reușit, pe timpul baronului Cosma, să se mențină măcar la nivelul național.
   Economia județului Teleorman a crescut în perioada 2000 - 2012, cât au durat mandatele de președinte CJ a dlui Dragnea, cu 81%. În aceeași perioadă, economia națională a crescut cu 104%. Și în cazul acestei domnii, putem vorbi de un rezultat sub-mediocru. În cazul celorlalți baroni, aflați la putere din anul 2000, doar Brașovul a obținut o creștere economică superioară celei de la nivel național (130% față de 121%). Cu o creștere reală cu mult sub cea de la nivel național între anii 2000 și 2014, Vrancea e județul cu cel mai ineficient baron. Constanța, județul bicefal, a înregistrat o creștere economică sub cea de la nivel național, 112% față 121%. Și în cazul Constanței și în cel al Prahovei, vorbim de două județe cu potențial economic de primă mărime.
   În 2003, la Iași este ales primar Gheorghe Nichita. Creșterea economică din 2003 până în 2014 a județului Iași e de 81%. Creșterea economică de la nivel național pentru aceeași perioadă e de 72%. Putem spune că domnia lui Nichita a dus la o creștere superioară a economiei județului față de cea înregistrată la nivel național. Din 2004 au venit la putere noi baroni, dintre aceștia ne-am oprit la Gheorghe Falcă (primarul Aradului), Romeo Stavarache (primarul Bacăului), Gheorghe Bunea Stancu (președintele CJ Brăila), Gheorghe Ștefan (primar la Piatra Neamț). Deși vorbim de primari în trei din patru cazuri, influența acestora asupra județelor le-a adus titulatura de baroni. În toate cazurile, creșterea economică înregistrată la nivelul județelor Arad, Neamț, Bacău, Brăila în perioada 2004 - 2014 a fost sub cea înregistrată la nivel național (54%). Cea mai mare diferență s-a înregistrat în județele Neamț și Brăila (de 30%, respectiv 28%). Din 2008, la CJ Harghita domnește Csaba Borboly. Rezultatul celor aproape șase ani de domnie este o reducere reală a economiei județului cu 4%, mai mare decât scăderea de 2% înregistrată la nivel național.
   Din cele 11 feude analizate, doar Brașovul și Iașul au înregistrat o creștere economică superioară celei de la nivel național, în rest, bate doar vântul scăderii. Conducerea județelor de către baroni arată un deficit flagrant, în unele cazuri, față de evoluția economică de la nivelul întregii țări. Îngrijorător este și faptul că unele județe cu real potențial economic precum Constanța, Prahova, Arad și Bacău sunt ținute într-o letargie economică de un mod de a conduce deficitar. Mitul eficienței baronetului e infirmat de evoluția economică din majoritatea județelor.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu