Social Icons

marți, 7 octombrie 2014

Diferențele salariale în România anilor 1938 și 2014

Cât câștiga un angajat în 1938 și cât caștigă în 2014
   1938 este anul considerat ca reprezentând apogeul economic al perioadei interbelice. România acelui an era o țară cu o populație apropiată de cifra de 20 milioane de locuitori (la recensământul din 1930, numărul populației totale era de 18,057 milioane, pentru ca la cel din 1948, când Basarabia, Bucovina de Nord, Herța și Cadrilaterul nu mai făceau parte din componența statului, populația să scadă la 16 milioane).
Exporturile României totalizau circa 93 de milioane USD, iar importurile atingeau cifra de circa 84 milioane USD. Aceste cifre erau comparabile cu cele ale vecinilor în ceea ce privește comerțul exterior pe cap de locuitor.
   În ceea ce privește salariu mediu net pe ramuri, puținele date statistice de la acea vreme arată un ecart de salarizare redus între diversele domenii. Iată că ecartul mic între salariile din diversele ramuri nu e o consecință a economiei de tip socialist, el existânt și în perioada interbelică. Calculând acest salariu în USD conform cursului oficial mediu pe parcursul anului 1938 (138,45 lei/1$ cu primă), salariu mediu net în industria extractivă era de 17,05 $ pe lună. La 76 de ani distanță, în iulie 2014, un salariat din industria extractivă avea un salariu mediu net de circa 1.036 $. Creșterea nominală este de aproape 61 de ori. Creșterea reală, dacă se ține cont de rata inflației din 1938 încoace, e de 16,87 ori. Așadar, un angajat în industria extractivă din România anului 2014 câștigă un salariu net de circa 3,6 ori mai mare decât în urmă cu 76 de ani (1036/16,87/17,05 = 3,6). El reprezintă un caz fericit față de un angajat din industria alimentară. Sporul înregistrat de salariul net al unui angajat din industria alimentară, calculat în USD la valoarea reală, e de doar 35%.
   Cele mai mari creșteri ale salariului net real calculat în USD s-au înregistrat în industria extractivă (360%), industria metalurgică (305%), industria chimică (270%) și în domeniul transporturilor (222%). La polul opus se află industria alimentară (135%), industria pielăriei (152%), industria mobilei (162%) și domeniul construcțiilor (1,87%). Ecartul între cel mai mic salariu net și cel mai mare s-a modificat substanțial față de acum 76 de ani. Dacă în 1938, între un salariat din industria extractivă și unul din agricutură exista o diferență de câștiguri nete de circa 40% în favoarea primului, acum, diferența între cel mai bine plătit și cel mai slab remunerat, respectiv, între un angajat din industria extractivă și unul din industria alimentară, este de 298%. 
   Datele privind salarizarea din 1938 nu oferă o imagine completă a nivelului salariilor existente la acea vreme, dar creionează o imagine ce ne poate oferi o idee asupra anului de vârf economic din perioada interbelică. Pot să mai menționez, pentru edificare, că veniturile medii anuale ale unui american erau în anul 1938 de 1731 USD. Chiar dacă vorbim de venituri și nu de câștigul salarial, totuși, rezultă un venit mediu lunar de circa 8,5 ori mai mare decât salariul anual al celui mai bine plătit muncitor român (144 $ față 17,05 $). La distanță de 76 de ani, în 2014, venitul mediu anual al unui american era de 27.000 USD, deci de 2,17 ori mai mare decât câștigul salarial al aceluiași muncitor din industria extractivă (27.000 $ față de 12.431 $). Comparațiile între cele două epoci pot fi forțate, dar produc o oarecare demitizare a bunăstării economice interbelice, clamată mai mult de istorici și mai puțin de economiști.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates