Social Icons

luni, 23 iunie 2014

Cum s-a schimbat harta economiei românești în ultimii 18 ani

Harta creșterilor economice din ultimii 18 ani
   18 ani, atât a trecut de la primele statistici ale PIB-ului la nivel de județe. La vârsta majoratului, cifrele statisticii românești desenează o hartă a creșterii economice ce împarte țara în două, pe aliniamentul NV-SE.
Economia României a crescut de cinci ori în 18 ani, dacă se ia în considerare raportarea la dolarul american. Vorbim, binențeles, de o creștere nominală calculată în USD. Am ales raportarea la dolarul american deoarece în 1995 nu era lansată moneda euro.  Deci, creșterea nominală de peste cinci ori a economiei naționale nu trebuie confundată cu cea reală, calculată la valoarea monedei naționale, după ce a fost supusă deflatării. Pentru a elimina discuțiile privind modalitatea de calcul a deflatorului PIB, am apelat la valoarea nominală exprimată în USD.
   Situația la nivel teritorial arată o discrepanță între județele din Banat, sudul Transilvaniei, câte două județe din Oltenia și Muntenia și regiunea București-Ilfov și restul țării. România are mai multe viteze și doar un sfert din județe au o medie superioară creșterii înregistrată la nivel național. Surprinzător este că în topul creșterilor nu se regăsesc județe cu economii puternice precum Constanța, Cluj, Prahova. La fel de surprinzătoare e creșterea înregistrată de unele județe cu economii mai puțin dezvoltate precum Giurgiu și Caraș - Severin.
PIB pe județe 1995 - 2013   La coada clasamentului în ceea ce privește creșterea economică înregistrată regăsim județe din Moldova, Muntenia și două din Ardeal. Ce frapează când privești coada clasamentului e faptul că un județ precum Galați, ce la nivelul anului 1995 avea a noua economie la nivel de județe, în 2013 se situează mai jos cu șapte locuri. Cea mai spectaculoasă creștere în clasamentul economiilor județene a avut-o județul Ilfov, avansul acestuia de pe locul 30 în 1995, pe locul 11 în 2013 este explicat de relocarea economiei Bucureștiului în împrejurimi. Aceeași explicație este valabilă și în cazul avansului înregistrat de județul Giurgiu, ce a aurcat de pe locul 42 pe 36 în ultimii 18 ani.
   În funcție de locul ocupat de economia județului în clasamentul economiilor județene, topul declasărilor este ocupat de județul Neamț (locul 16 în 1995, locul 26 în 2013), Vrancea (de pe locul 22 pe locul 31) și Galați (de pe locul 9 pe locul 16). Topul clasărilor mai bune este condus de Ilfov (de pe locul 30 în 1995 pe locul 11 în 2013), urmat de Caraș - Severin (de pe locul 36 pe locul 27) și Sibiu, Gorj, Giurgiu, Alba (cu un avans de șase locuri).
   Ponderile deținute de județe în PIB-ul național au suferit modificări importante pe parcursul celor 18 ani. În topul creșterilor ponderilor deținute de județe conduce Bucureștiul cu o creștere de 9 p.p. (de la  13,6% în 1995 la 22,6% în 2013), Timișul (de la 3,5% la 5%) și Ilfov (1,5% la 2,4%). La polul opus se situează județele Galați cu - 1,1p.p. (de la o podere în 1995 de 3,1% din PIB-ul național la 2% în 2013), Neamț cu - 0,86p.p. (de la 2,22% la 1,36%) și Prahova cu - 0,8p.p. (de la 4,26% la 3,46%).
   Harta economică a României din ultimii 18 ani a suferit modificări, făcându-se simțită o tendință de concentrare în jurul unor poli precum Timișoara și București, în principal, și o tendință de scădere economică în zone din estul țării și unele județe din nord. În condițiile actuale, aceste tendințe se vor accentua și vor conduce la mărirea decalajelor economice dintre județe și regiuni, pentru că nu există o strategie reală de combatere a acestui fenomen.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates