Social Icons

miercuri, 3 aprilie 2013

PIB-ul judeţelor pentru anul 2012


   Fotografia de la sfârșitul lunii februarie a situației depozitelor și creditelor populației înfățișează o Românie ai cărei cetățeni nu au o aplecare ridicată spre economisire, cifra de 8,56 miliarde lei ce exprimă valoarea soldului dintre depozite și credite vine să susțină acestă afirmație.
   În medie un român are datorii de 5417 lei, din care mai mult de jumătate provin din creditele de consum și, tot același român mediu, luat ca unitate statistică are depozite la bancă în valoare de 5866 lei, ceea ce conduce la un sold de 449 lei. Deci, confratele nostru mediu are, după ce plătește ratele la credite, o avere la bancă de aproximativ 100 euro, îndeajuns doar pentru a achita întreținerea la un apartament de două camere după luna ianuarie și acest fapt este realizabil în cazul în care este racordat la sistemul centralizat de încălzire, pentru că, dacă deține un apartament ce funcționează cu centrală alimentată cu gaze, luna ianuarie poate volatiliza soldul cetățeanului nostru statistic.
   Averile și datoriile la nivelul județelor scot la iveală zonele în care economisirea are ca surse fie venituri mai ridicate decât media națională, fie sursa principală de economisire este constituită de transferurile din străinătate al așa-zișilor căpșunari. De cealaltă parte a baricadei reprezentată de sumele nete economisite se situează județe ale căror populație au o apetență ridicată pentru creditare în detrimentul economisirii, fapt ce a condus la un sold creditor pentru populație.
   Datele colectate din situațiile prezentate de BNR pentru luna februarie arată o repartiție teritorială oarecum echilibrată a creditelor în funcție de mărimea județelor din punct de vedere demografic și economic. După București, județele fruntașe la credite acordate populației sunt Cluj, Constanța și Timiș urmate de Iași și Brașov. La polul opus se află județe precum Caraș, Covasna și Giurgiu, județe cu o populație redusă ca număr. În cazul județului Giurgiu se poate vorbi și de o bonitate scăzută a solicitanților de credite ca urmare situării pe ultimile locuri în privința dezvoltării economice. La agonisit bani albi pentru zile mai mult sau mai puțin negre, pe poziții fruntașe, după București se află Cluj, Constanța și Timiș iar codașe sunt aceleași județe ca și în cazul creditării. Soldul dintre credite și depozite aduce schimbări pe pozițiile fruntașe. Astfel, exceptând Bucureștiul, topul este urmat de Bacău, Prahova, Neamț și Suceava iar codașe sunt Mehedinți,Timiș și Iași.
   Regiunea reprezentată de București și Ilfov face notă discordantă cu restul județelor atât în privința depozitelor cât și în ceea ce privește creditele acordate populației, graficul următor este elocvent pentru această afirmație. Desigur, se poate explica această situație prin cifrele demografice sau prin starea economică existentă în această regiune, dar aceste explicații sunt insuficiente pentru a explica de ce un timișorean are doar puțin peste un sfert din economii sub formă de depozite față de un bucureștean, deși diferențele de productivitate și salariu net sunt mult mai mici. 
   Când însă calculăm gradul de acoperire al creditelor prin depozite apar surprize ce pun sub semnul întrebării politica de creditare dusă de bănci în teritoriu. Întrebarea legitimă este: cum anume s-a ajuns în situația ca gradul de acoperire al creditelor prin depozite din județul Mehedinți să fie de 65%? Procentul ar fi trebuit de mult să tragă un semnal de alarmă prin birourile directorilor de la nivelul centralelor principalelor bănci autohtone.


    
   Soldul depozite/credite acordate populației creionează o Românie a extremelor, o Românie ce nu ține cont în totalitate de statistica bunăstării sau a productivității. Dintre județele patriei, după capitală, se evidențiază Bacău, Prahova, Neamț și Suceava ca sume absolute rezultate în urma diferenței dintre creditele totale și depozitele deținute de conaționali la băncile de pe teritoriul țării. Județe precum Iași, Mehedinți, Timiș sunt în situația de a înregistra un sold negativ, situație ce poate fi remediată în cazul unor județe bogate precum Timiș, dar care poate cauza probleme reale ale populației într-un județ sărac precum Mehedinți, atât în privința accesului populației pe viitor la credite cât și în ceea ce privește creșterea creditelor restante pentru bănci.
   Situația creditării în teritoriu conduce la situații cel puțin ciudate, situații ce au condus la o creștere îngrijorătoare a gradului de îndatorare al populației în unele județe. Se ajunge astfel în situația ca un locuitor din Mehedinți, ce este de peste șapte ori mai puțin îndatorat la bănci față de un bucureștean, să aibă contractate credite ce depășesc în valoare depozitele cu peste 50% față de bucureșteanul ale cărui credite nu depășesc 90% din valoarea depozitelor.
   Studiind situația la nivel de individ, observăm că discrepanțele din teritoriu se păstrează și conduc la disparități greu de surmontat într-un orizont de timp mediu. Exemplificând cele afirmate anterior abordăm cazul economiilor la bancă deținute locuitor din Giurgiu care, sunt de peste 12 ori mai mici decât ale unui locuitor din capitală și de 5 mai mici decât cele ale unuia din județul Cluj în condițiile în care veniturile bucureșteanului sau ale clujeanului nu sunt de 12 ori sau de 5 ori mai mari decât ale giurgiuveanului. Și atunci, dacă nu poate fi explicată situația de fapt doar prin discrepanțele de venit, cauzalitatea slabei economisiri este multiplă și ține poate și de factori sociali într-o proporție semnificativă, de natură să determine o anumită mentalitate și care, nu se poate schimba doar prin creșterea veniturilor.
   Și la capitolul credite contractate de populație, un bucureștean este de peste două ori mai îndatorat decât un clujean și de peste zece ori decât un locuitor al județului Giurgiu, dar valoarea creditului pe cap de bucureștean este mai mică decât valoarea depozitului deținut la bănci fapt ce conduce în final la un sold pozitiv.
   Cei mai chibzuiți locuitori ai acestei țări sunt cei din Harghita, ei au un sold pozitiv de 1750 lei, valoare ce-i clasează pe principala poziție a topului ce reflectă oarecum abilitățile de administrator sau de bancher ale fiecărui român.
   Deci, cei mai strângători români sunt ... ,,secuii”!?!?! În top sunt urmați de bucureșteni și nemțeni. Regiunea Moldovei este una a extremelor la acest capitol. Astfel un ieșean este orice dar nu poate fi catalogat drept chibzuit, dovadă stând poziția codașă din top. Tot în coada topului chivernisirii se situează și locuitorii din Mehedinți și surprinzător cei din Timiș.




   Datele prezentate mai sus dau o imagine destul de elocventă despre cât de strângători sau datori sunt românii din diferite județe și, totodată, oferă o imagine nu tocmai măgulitoare a managementului din instituțiile bancare în ceea ce privește monitorizarea indicatorilor de prudențialitate precum a gradului de acoperire al creditelor prin depozite.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates