Contrar percepției, creșterea economică din timpul lui Carol I a fost mai lentă decât în majoritatea țărilor din vecinătate

   Epoca lui Carol I e privită de mulți ca fiind una a dezvoltării fără precedent a economiei naționale. E adevărat, Regatul României a cunoscut o dezvoltare economică fără precedent până atunci, dar această dezvoltare a fost mai lentă decât în majoritatea statelor din vecinătate.

   Mitul dezvoltării economice fără precedent a Vechiului Regat în perioada lui Carol I a fost clădit cu trudă de mulți istorici de-a lungul anilor, pe baza unor informații economice incomplete. Economia Vechiului Regat a crescut în perioada domniei lui Carol I cu un ritm mai mic decât cel înregistrat de statele din vecinătate, așadar, nu se poate vorbi de o dezvoltare excepțională, ci, din contră, se poate vorbi de o rămânere în urmă față de statele din jur.

   În ultimele două decenii, grație unor economiști precum dl. Victor Axenciuc și a unor noi metode statistice de estimare a productivității, avem posibilitatea să aflăm cum a evoluat PIB-ul pe cap de locuitor din România în ultimii 150 de ani. 

   Acum trei ani, în urma unei finanțări europene, mai multe bănci naționale din sud-estul Europei, între care și BNR, au calculat și pus la dispoziția oricărui doritor o serie de indicatori economici ai României (Vechiul Regat), Bulgariei, Greciei, Imperiului Otoman și, mai apoi, a Turciei, Serbiei, Albaniei și părților austriece și ungare din Imperiul Austro-Ungar din perioada antebelică și interbelică. Studiul respectiv se numește „South-Eastern European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II” și e accesibil pe site-ul BNR.

   Datele studiului realizat de băncile din sud-estul Europei ne permit să calculăm PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în lire sterline la cursul de schimb mediu din România, Bulgaria, Grecia, Austro-Ungaria (din părțile austriacă și ungară) și din Imperiul Otoman. În studiu au fost incluse Serbia și Albania, dar datele aferente acestor țări nu ne permit calcularea PIB-ului pe cap de locuitor. Perioadele datelor diferă de la un stat la altul, dar cele mai multe coincid pe intervalul 1880 - 1914 (vezi tabelul din imagine).

   Cum a evoluat PIB-ul pe cap de locuitor din Vechiul Regat față de statele din vecinătate?

   În 1880, PIB-ul pe cap de locuitor echivalent în lire sterline din Vechiul Regat era de 15,5 lire sterline. Eram peste Austro-Ungaria (14,1 £), peste partea ungară din dualism (12 £), puțin sub partea austriacă (15,6 £), peste Grecia (6,7 £) și peste Imperiul Otoman (7,3 £ - vezi tabelul din imagine). 

    Anul 1880 a fost unul de grație pentru economia Vechiului Regat (probabil o recoltă agricolă bună) și trebuie luat ca o excepție, dovadă stând faptul că, în anii următori, PIB-ul pe cap de locuitor a oscilat mult, în 1884 scăzând la 10,4 lire sterline (-50% față de anul 1880). Vechiul Regat a mai reușit într-un singur an până în 1913 să depășească valoarea înregistrată de acest indicator în Austro-Ungaria (vezi tabelul din imagine). 

   Dependența de agricultură a economiei Vechiului Regat a condus la o productivitate a economiei mai volatilă decât în Austro-Ungaria. Din acest motiv, pentru a atenua această volatilitate, am calculat și comparat mediile PIB-ului pe cap de locuitor pe parcursul deceniilor din perioada 1880 - 1914.

   În anii `80 ai secolului XIX, media PIB-ului pe cap de locuitor din România a fost de 12,5 lire sterline, peste cea din partea ungară a imperiului Austro-Ungar (12,4 £), dar semnificativ sub cea din partea austriacă (15 £). În partea ungară a Austro-Ungariei intrau Banatul, Crișana, Maramureșul și Transilvania. În partea austriacă intra Bucovina.

    Față de greci (6,8 £) și vecinii bugari (9,5 £ - vezi tabelul din imagine) stam mult mai bine la capitolul productivitate în acel deceniu. Datele Imperiului Otoman sunt incomplete și nu permit calculul mediei.

   În anii `90 ai secolului XIX, media PIB-ului pe cap de locuitor din Vechiul Regat (11,7 £) a pierdut teren în raport cu partea ungară (13,4 £) și cea austriacă (16,4 £). Media Bulgariei (10,4 £)  s-a apropiat de cea înregistrată în Vechiul Regat, iar cea a Greciei s-a depărtat (5,7 £ - vezi tabelul din imagine).

   În primul deceniu al secolului trecut, Vechiul Regat a pierdut teren în fața părții austriece din imperiul Austro-Ungar, dar a recuperat puțin față de partea ungară și și-a mărit avansul față de Bulgaria și Grecia în privința PIB-ului pe cap de locuitor (vezi tabelul din imagine).

   În anii premergători Primului Război Mondial, Vechiul Regat a pierdut teren în fața celor  două părți din Austro-Ungaria, iar Bugaria și Grecia au mai recuperat din handicapul de productivitate. 

   Dacă analizăm evoluția PIB-ului pe cap de locuitor din deceniul opt al secolului XIX până în preajma războiului, ne rezultă o creștere nominală de 41% în cazul Vechiului Regat, de 52% în Grecia, de 53% în Bulgaria și de 71% în Austro-Ungaria (de 66% în partea ungară și de 76% în partea austriacă) . Chiar și față de Imperiul Otoman, Vechiul Regat a avut o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor mai lentă (41% față de 47%).

   E evident faptul că Vechiul Regat a avut o evoluție economică mai lentă decât statele din jur, iar creșterea excepțională văzută de unii entuziaști fani ai regelui Carol I nu e susținută de date. Fără tăgadă, în timpul domniei primului rege al României s-au înregistrat progrese instituționale, dar la nivel de economie am evoluat mai lent decât statele din vecinătate.