Social Icons

sâmbătă, 30 decembrie 2017

După un an de beție fiscală urmează unul de mahmureală

România va explora anul viitor tărâmul inovațiilor fiscale  Niciun guvern de stânga post-decembrist n-a reușit să compromită ideea de stânga în așa hal ca guvernele Grindeanu și Tudose. 

   PSD-ul din prezent e o adunătură de personaje bizare, cu diplome lutate în fugă la Spiru Haret, ce participă de un an de zile la un maraton al modicărilor legislative de orice fel. 
   Tradițional, în statele occidentale, stânga e condusă de intelectuali sau de personaje cu ceva școală la activ, cu apetit pentru statul laic și tolerant și cu grijă, cel puțin la nivel declarativ, pentru clasa muncitoare. La noi, stânga e acaparată de niște nulități intelectuale, care se înghesuie la pupat moaște, la înfierat minoritățile sexuale și la trecut toată povara fiscală în spatele muncitorilor. 
   Stânga e mândră că e româncă, iar dreapta e mândră de instituțiile de forță, adică de servicii și parchete.

   Tot anul ce stă să se încheie am asistat la un cor al bocitoarelor la catafalcul economiei. M-am întrebat tot timpul unde erau aceste bocitoare anul trecut, când Ministerul de Finanțe, condus de celebra Anca Dragu (cea care ne trimetea să muncim pe doi euro), a reușit cel mai slab an fiscal din perioada post-decembristă. Se pare că bocitoarele se activează doar când interesul național cu epoleți o cere. 

   Pentru cei care nu știu încă, anul trecut, în primele 11 luni ale anului, la buget se colectaseră 205,6 miliarde de lei, cu 4 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2015 (vezi tabelul din imagine). Execuția finală pe 2016 a condus la un total al veniturilor cu 10 miliarde de lei mai mic decât în anul 2015 (accesează datele Ministerului de Finanțe aici). A bocit cineva bugetul anul trecut, chiar dacă a fost primul an în care veniturile bugetare au fost mai mici decât cele din anul anterior? Nu. Tehnocrații erau o minune trimisă în funcții de Statul de Drepți, iar a te lua de ei însemna că ți s-a urât cu epoleții jurnalismului.

   Anul acesta, în primele 11 luni, veniturile la bugetul consolidat erau în valoare de 228,2 miliarde lei, cu aproape 23 miliarde mai mari decât cele de anul trecut. Raportat la PIB-ul estimat, sunt puțin peste cele de anul trecut și semnificativ sub cele de acum doi ani (vezi tabelele din imagine). Această pondere în PIB se mai poate modifica, pe măsură ce datele PIB-ului sunt actualizate (așa s-a modificat ponderea în 2016 după actualizarea PIB-ului). Oricum, faptul că avem o sumă a veniturilor colectate mai mare decât cea de anul trecut e un pas înainte față de anul 2016, când veniturile erau mai mici decât cele din anul anterior. Chiar și așa, cei de la ANAF și Ministerul de Finanțe se zbat în zona mediocrității în materie de colectare.

   Anul viitor, pentru a schimba ceva în colectarea penibil de slabă, Dragnea și geniile de care s-a înconjurat au pus la cale cea mai sălbatică măsură de dreapta din timpurile moderne - trecerea tuturor contribuțiilor în seama angajaților. Miza? Așa înțeleg cei din PSD să se achite de promisiunea că vor majora salariile. 
   Cam cât de prost poți să-l consideri pe român atunci când crezi că se va bucura nespus că i s-a mărit brutul, dar va merge acasă cu aceeași bani în buzunar? Probabil, tot atât de prost pe cât îl considera Olguța când își da măsura competenței în materie de limbi străine. 

   Până și cei ce se consideră de dreapta au rămas interziși la inițiativa PSD de a muta contribuțiile în seama angajaților. Dar PSD-ul a mers înainte. De la anul, România va fi unica țară din UE, în care angajatorii nu plătesc nicio contribuție la asigurări. Dacă lucrurile vor lua o întorsătură proastă în materie de evoluție economică, desaga cu taxe și impozite inventate peste noapte poate fi oricând o sursă pentru modificarea cadrului fiscal. Din acest motiv, mulți angajatori nu vor crește brutul pentru a compensa scăderea netului, preferând să acorde angajaților bonusuri, care, la o adică, pot fi oricând tăiate. 

  România e anul acesta în al șaptelea an de creștere economică după ultima criză. Din 1990 încoace, cea mai lungă perioadă de creștere economică s-a înregistrat între 2000 și 2008. Tic-tac, tic-tac, timpul până la o nouă criză economică pare a fi destul de aproape. Cu o criză economică ce poate avea loc în următorii ani, muncitorul român va fi într-o situație mai proastă decât în 2009 și 2010, și nu e vorba doar pălmașii de rând, ci și de așa-zișii corporatiști, care au preferat să apere în primul rând Statul de Drepți, decât să-și apere drepturile. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates