Social Icons

luni, 4 aprilie 2016

Cine a distrus economia județului tău

Cât de mult a scăzut economia județului tău ca pondere în PIB
   Argeș, Bacău, Bihor, Hunedoara, Neamț, Galați, Vâlcea, Mureș, Mehedinți și Suceava sunt județele ale căror economii au înregistrat în ultimul deceniu cele mai mari reduceri ale ponderii deținute în PIB-ul național.
Nu doar aceste județe au pierdut din cota deținută în economia națională, ci și alte 18 județe, doar că pierderile au fost mai mici. Câștigătoare au fost capitala, plus alte 12 județe. Un singur județ, Vasluiul, și-a menținut ponderea deținută în economia națională din 2005 încoace (vezi tabelul din imagine).

   Pe cine poți da vina pentru decăderea economiei județului tău?

   Dacă pentru prăbușirea economică poți da vina pe factorul politic local, în principal, și pe cel de la nivel central, în unele cazuri, pentru creșterea economiei județului în raport cu celelalte, factorii sunt mai mulți.

   Bucureștiul, de exemplu, e marele câștigător din ultimii zece ani, crescându-și ponderea deținută în economie cu 2,7 puncte procentuale (de la o pondere de 21,57% din PIB-ul național în 2005, la 24,24% în 2015 - vezi tabelul din imagine). Creșterea este și mai spectaculoasă dacă ne raportăm la anul 1995, când ponderea capitalei în economia națională a Bucureștiului era de 13,6%. Deci, în două decenii, capitala aproape și-a dublat ponderea în economia națională, fără să fie condusă de nu știu ce minți luminate. Dimensiunea orașului și a pieței reprezentate de capitală e magnetul pentru investițiile atrase (peste 59% din investițiile străine directe de după revoluție au fost localizate în regiunea București-Ilfov). Bucureștiul e, de asemenea, locul din România unde numărul mediu de salariați a crescut față de acum două decenii, de la 809 mii în 1995, la 824 de mii în 2014 (pentru anul 2015 datele pe localități nu sunt încă disponibile - vezi tabelul din imagine).

   Bacăul e exemplu negativ. În acest județ, factorul politic a condus la o decădere a ponderii deținute în PIB-ul național de 0,6 puncte procentuale în ultimul deceniu și de 1,13 puncte din 1995 încoace. Județul a căzut de la o pondere de 3,04% din PIB-ul național în 1995, la una de 2,47% din PIB în 2005 și a ajuns, anul trecut, la o pondere de 1,91% din PIB. Dezastrul patronat de Sechelariu până în 2004 e de aceeași dimensiuni cu cel patronat de Stavarache după 2005. Cei doi primari au condus reședința de județ ce asigura peste 50% din forța de muncă de la nivel județean, deci și o bună parte din PIB-ul județului. Între 1995 și 2014 județul a pierdut aproape 100 de mii de salariați (numărul mediu al salariaților nu trebuie confundat cu cel al efectivului de salariați, care e mai mare), iar reședința de județ, orașul Bacău a pierdut peste 32 de mii (vezi tabelul din imagine).

   Scăderea ponderii județului în PIB-ul național nu vine doar din scăderea numărului de salariați. În cazul județelor Argeș și Bihor, numărul mediu de salariați n-a scăzut dramatic între 1995 și 2014 (mai ales în cazul Bihorului - vezi tabelul din imagine), dar ponderea deținută în economia națională a înregistrat scăderi considerabile (vezi tabelul din imagine). În cazul acestor două județe, regresul a venit ca urmare a plafonării investițiilor. Economia Argeșului gravitează în jurul Dacia și atât. Nicio altă mare investiție nu s-a realizat în acest județ în afară de investițiile Renault. Factorul polititc local se complace în această situație și e o situație periculoasă, în cazul în care s-ar ajunge la o decizie a Renault de a-și muta producția.
   În cazul Bihorului, industriile alimentară și a încălțămintei, dezvoltate în acest județ, nu conduc la o productivitate ridicată. Investițiile din ultimii ani în parcuri industriale unde au închiriat spații diverși producători de componente electronice funcționează în regim de lohn, punând accent pe forța de muncă ieftină și mai puțin pe dezvoltarea producției cu valoare mare adăugată.

   Un alt caz de diminuare a ponderii deținute în economia națională îl reprezintă Hunedoara. Decizia de restructurare a sectorului minier și de închidere a combinatelor siderurugice a venit de la nivel central. Județul a pierdut, ca urmare a acestor decizii, aproape 87 mii de locuri de muncă între 1995 și 2014, iar ponderea în economia națională a scăzut de la 2,29% în 1995, la 2,04% în 2005 și 1,62% în 2015 (vezi tabelul din imagine). Lipsa unui plan de redresare a economiei județului prin atragerea de investitori e vina ce li se poate imputa autorităților locale din ultimii ani.

   În România, județele decad economic din mai multe cauze, dar una din principalele cauze e dată de incompetența factorului politic local. Vinovați de decădere sunt atât conducătorii de județ, cât și primarii, care, în cazul unor reședințe mari, conduc orașe ce asigură peste 60% din forța de muncă a județului. Creșterea unor județe în detrimentul celorlalte nu e efectul vreunei strategii geniale de la nivel de județ a autorităților locale, ci e dată de mărimea orașului reședință, de capacitatea acestuia de a atrage investitorii, mai ales, prin gradul ridicat de calificare al forței de muncă. Dacă creșterea ar fi datorată competenței autorităților locale, atunci Bucureștiul, de exemplu, ar fi trebuit să fie în fruntea topului economiilor ce-au decăzut. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates