Social Icons

miercuri, 15 octombrie 2014

Cum au evoluat viciile după 1990

Cât cheltuie un român pe băutură și mâncare
    Între 7,5% și 8,1% din totalul cheltuielor pe gospodărie au fost alocate anul trecut, pe trimeste, pentru acoperirea viciilor reprezentate de băuturile alcoolice și fumat. Dacă vi se pare că procentul este mic, ei bine, aflați că, în sumă absolută, acesta reprezintă circa 16,2 miliarde de lei.
Suma este echivalentul a 3,6 miliarde de euro, o sumă considerabilă ce ar trebui să se regăsească, în parte, în bugetul statului prin accizele și TVA-ul colectat. Din păcate, între teorie și practică, la români, mai ales, e o distanță  de recuperat insurmontabilă.
   La nivelul anului 1990, un românaș liber, pe atunci, să-și exprime opinia și viciile, consuma echivalentul a circa 7,6 litri de alcool pur pe an. Asta se transpunea în 18,5 litri de vin, 43,5 litri de bere și 3,2 litri de alcool pur provenit din băuturi distilate. Anii tranziției au dus la o creștere a consumului până la nivelul perioadei 1998 - 2000, când a avut loc o scădere a consumului semnificativă. Cei mai veseli ani de după 2000 au fost 2002 și 2008, ani în care valorile consumului de alcool au trecut bariera de 10 litri alcool pur pe cap de locuitor. Anul trecut, consumul de alcool pur a înregistrat o ușoară creștere față de 2013 (8,3L față de 8,1L), dar mai mic față de media înregistrată în perioada 1990 - 2013 (8,8L pe cap de locuitor). 
   La nivel regional, există unele preferințe față de un anumit tip de băutură. Astfel, în zona Munteniei, corespunzătoare macroregiunii 3, consumul de băuturi spirtoase este mai ridicat decât în celelalte regiuni. Un consum ridicat de vin se înregistrează în regiunile Moldovei și Dobrogei. Berea este consumată în cantitate mai mare în Muntenia, urmată de zonele Ardealului și Banatului. În ceea ce privește categoriile sociale, angajații consumă cea mai mare cantitate de alcool, urmați de pensionari, lucrători pe cont propriu, agricultori și, la final, șomerii. Percepția că un agricultor consumă în medie mai mult alcool decât celelalte categorii este falsă. De exemplu, la nivelul anului trecut, un agricultor consuma lunar circa 1,16 litri de băuturi spirtoase, 0,12L vin, aproape 2 beri (0,988L)  și 0,035L rachiu și țuică obținută în gospodărie. Tot lunar, un pensionar a consumat anul trecut circa 1,24L băuturi spirtoase, 0,18L vin,  2 beri (1,001L) și 0,039L țuică.
   Fumatul este un viciu mult mai costisitor pentru bugetul familiilor decât consumul de acool. Din bugetul total alocat celor 2 vicii, circa două treimi din bani sunt alocați fumatului. Datele puse la dispoziție de INS nu merg dincolo de orizontul anului 2008, dar, chiar și așa, bugetul alocat fumatului era în 2013 cu 58%  mai mare decât în 2008 (în termeni nominali). În termeni reali, ținând cont de rata inflației, bugetul alocat fumatului a crescut cu 24%. O scurtă comparație între anii 2008 și 2013 indică o creștere a bugetului anual alocat alcoolului pe o familie (obținut prin înmulțirea consumului pe cap de locuitor cu numărul mediu de membri pe familie) de la 27% la 34% din bugetul total alocat celor două vicii sau plăceri, depinde cum sunt privite. 
   Per total, în cadrul bugetului alocat viciilor, s-a petrecut o mutație, în sensul că fumatul a pierdut în lupta cu bugetul pentru băuturi. Bugetul alocat fumatului e încă mare, dar în următorul deceniu s-ar putea să fie depășit de bugetul pentru băutură. Indiferent de viitoarele mutații în bugetul viciilor, acestea par a avea o evoluție real pozitivă deși, se zice că suma lor e constantă. O fi constantă poate în țările civilizate, fără accize mereu în creștere, la noi, deocamdată, nu e cazul.


   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates