Social Icons

miercuri, 29 octombrie 2014

Bătălia în sondaje

Alegeri 2014 - sondaje
   La mai puțin de o săptămână până la turul întâi, toată lumea își umflă mușchii cu sondajele de casă sau din apropiere. Lumea s-a mai fript cu sondaje, s-a fript chiar și cu exit-poll-uri, care se presupune că ar avea un grad de predicție mai ridicat, dar, fără ele, „viața e pustiu”.
Ca să nu batem câmpii după cum i-au sunat paralele unuia de la institutul x de sondare, am luat mai multe, vorba ceea: mai bine să întreacă, decât să nu ajungă.
   Institutele, de casă sau nu, sunt: IRES, CCSCC, CSCI, SOCIOPOL, INSCOP și GSSC Avangarde. Toate sondajele prezentate de acestea îl dau pe Victor Ponta pe prima poziție în intenția de vot, cu o cotă cuprinsă între 36% și 43%. Poziția secundă este ocupată de Klaus Iohannis, cu o intenție de vot ce oscilează între 27% și 30,1%. Pe locul trei se află Călin Popescu Tăriceanu, cu o intenție de vot cuprinsă între 6% și 8%. Tot în apropierea acestor cifre se află și Elena Udrea, doar că, în cazul ei, ecartul e puțin mai mare, între 5% și 8%. În apropierea procenteleor celor doi se află și Monica Macovei, intenția de vot exprimată în sondaje o situează în ecartul 3% - 7%. Restul candidaților coboară sub 5% în majoritatea sondajelor.
   Ce frapează la aceste sondaje este diferența de ecarturi între varianta pozitivă și cea negativă. Astfel, în cazul lui Ponta, ecartul este de șapte procente, cu mult peste cel al lui Iohannis, de 3,1 procente. Un ecart mare regăsim în cazul Monicăi Macovei, cele 4 procente ale ecartului reprezintă mai mult decât jumâtate din intenția de vot. Aceeași este situația și în cazul Elenei Udrea. Aceste diferențe între rezultatele sondajelor ridică semne de întrebare asupra profesionalismului realizării lor. Așa că, vom face abstracție de variantele optimiste și pesimiste în cazurile candidaților cu ecarturi mari și ne vom concentra asupra valorilor cu o frecvență mai mare sau, dacă cifrele diferă, asupra mediei. Aplicând această regulă, observăm că intenția de vot în cazul lui Victor Ponta este de 41% și de 29% în cazul lui Iohannis (frecvențele fiind egale, am făcut media). Un procent de 7% regăsim în cazul lui Tăriceanu (el nu intră în categoria ecarturilor mari, iar frecvențele sunt egale, așa că, am făcut media). 6% în cazul Elenei Udrea și 4% pentru Monica Macovei sunt procentele rezultate din aplicarea eliminării extremelor. Celorlalți candidați le rămân între 11% și 13%, sau chiar mai puțin, dacă acceptăm ideea că electoratul UDMR va vota, în primul tur, cu candidatul Kelemen Hunor. Acesta oscilează în sondaje între 2% și 4%. Deci, lui Meleșcanu, Diaconescu, Vadim și restul le rămâne un procent cuprins între 8% și 10%.
   În turul doi, conform acestor sondaje, Victor Ponta nu pare a avea dificultăți în a mai strânge circa 9%. Doar că, niciodată în turul doi nu s-a votat de către electoratul fără reprezentant la indicația celui scos din cursă. Miza primului tur, pentru Iohannis, este coborârea lui Victor Ponta sub 40%, concomitent cu urcarea sa peste procentul de 30%. Dacă Iohannis nu reușește acest lucru, e puțin probabil să triumfe în turul doi. În turul doi, acesta se poate baza pe electoratul maghiar, cel al Monicăi Macovei și majoritatea electoratului lui Tăriceanu și al Elenei Udrea. Pentru Ponta, miza principală o reprezintă obținerea scorului din sondaje, orice procent obținut sub pragul de 40% îl duce în banca lui Geoană și Năstase. Rezultatele din primul tur ne vor oferi ocazia să constatăm seriozitatea sondajelor. Orice apropiere între cei doi candidați principali mai mică de șapte procente va ridica semne de întrebare serioase asupra a cinci din cele șase institute de sondare. O respectare a pragului de 40% pentru Victor Ponta și 30% pentru Iohannis va invalida sondajul CCSCC și-l va trimite în categoria „sondaje secrete” prezentate de Vadim.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu