Social Icons

joi, 21 aprilie 2016

Cât de mult s-a adâncit prăpastia dintre săraci și bogați după aderarea la UE

Topul statelor UE după indicele inegalității
   România e țara din UE în care prăpastia dintre bogați și săraci e cea mai adâncă. Indicele inegalității calculat de Eurostat, dar și de INS-ul nostru, reprezintă raportul dintre veniturile celor mai bogați (quintila 5 de venituri - cei mai bogați 20% din populație ) și cei mai săraci (quintila 1 - cei mai săraci 20% din populație). 

   La noi, în 2014 (pentru 2015 doar o parte din statele UE și-au publicat datele), segmentul cel mai bogat din populație (quintila 5) a obținut venituri de 7,2 ori mai mari decât cei aflați în segmentul populației sărace (quintila 1). Prăpastia dintre bogați și săraci se adâncește în România, de vreme ce în anii 2012 și 2013, raportul între cele două quintile era de 6,3, respectiv 6,6. La nivel al Uniunii Europene, media indicelui inegalității din 2014 a fost de 5,2.

   La momentul aderării în 2007, indicele inegalității era de 7,8, deci prăpastia dintre bogați și săraci era mai mare decât în 2014 (vezi tabelul din imagine). Până în 2010, acest indice a scăzut până la 6,0, iar din 2011, crește an de an, semn că bogații devin mai bogați sau săracii devin mai săraci, sau, cel mai probabil, că veniturile bogaților (quintila 5) cresc într-un ritm superior celui înregistrat de veniturile săracilor (quintila 1). 
   Criza economică a redus ecartul dintre cei bogați și săraci, în schimb, relansarea din ultimii ani pare să mărească acest ecart. Avansul ecartului între cei bogați și cei săraci, înregistrat între 2010 și 2014, de la un indice de 6 la unul de 7,2 (+20%), și, probabil, la unul mai mare în 2015, ne va plasa fix între state extra-UE de genul Serbiei, Turciei, Macedoniei, state cu indici mai mari de 8, conform statisticilor Eurostat.

   Cum stă România la indicele inegalității față de vecini și față celelalte state aderate la UE din 2004 încoace?

   Față de bulgari stăm mai prost, în sensul că, între bogații și săracii noștri prăpastia de venituri e mai mare. Chiar și avansul bulgarilor din 2010 până  în 2014 (+15%) e mai mic decât al nostru (de la un indice al inegalității de 5,9 în anul 2010, la unul de 6,8 în 2014 - vezi tabelul din imagine). Anul trecut, indicele inegalității din Bulgaria a fost de 7,1, în creștere semnificativă față de 2014 (Bulgaria și-a publicat rezultatele pentru anul 2015). 

   Față de maghiari, disparitatea de venituri între bogații și săracii noștri e mult mai mare, indicele inegalității din Ungaria în 2014 a fost de 4,3, și tot de 4,3 a fost și în 2015 (vezi tabelul din imagine). E o diferență mare între între 7,2, cât indicele în România și 4,3, cât e la ei. 

   Vecinii sârbi, deși nu fac parte încă din UE, conform Eurostat, aveau anul trecut un indice al inegalității de 9,8, în creștere față de 2013, când a fost de 8,6. Sârbii nu prea seamănă cu fostele republici integrate în UE, Croația și Slovenia, state în care indicele inegalității în 2014 a fost de 5,1, respectiv 3,7 (sub media de 5,2 a indicelui de la nivelul UE).

   Valorile indicelui înregistrate în celelalte state aderate la UE din 2004 încoace variază. Astfel, statele baltice (Estonia și Letonia cu 6,5,  iar Lituania cu 6,1) și Cipru (5,4) se situau deasupra mediei UE în 2014. Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia) are valori ale indicelui mai mici de 5,2, cât e media europeană. Cehia este țara cu cel mai mic indice din UE (3,5), deci raportul dintre veniturile bogaților și cele ale săracilor din Cehia e de doar 3,5 ori. Malta, stat aderat la UE în 2004, are de asemenea un indice mai mic decât media europeană (4,0 în 2014 - vezi tabelul din imagine). 

   Din cele 13 state UE ce-au aderat din 2004 încoace, 6 state sunt peste medie (noi, bulgarii, statele baltice și Cipru), iar restul sub media UE. Doar 4 state (Grecia, Spania, Portugalia și Italia - vezi harta din imagine) din cele 15 membre UE anterior anului 2004 au valori ale indicelui inegalității în 2014 mai mari decât media UE (de 5,2).

   România e un fel de ghiveci prost asezonat, în care sărăcia zonelor rurale coexistă cu bunăstarea câtorva orașe mari, în care slaba productivitate a unor regiuni precum Nord-Est și Sud-Vest Oltenia (34% și 41% din media PIB-ului pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a UE) coexistă cu cea din regiunea București-Ilfov (129% din media PIB-ului pe locuitor a UE la paritatea puterii de cumpărare - vezi aici), și în care peste un milion de salariați români primesc penultimul, ca valoare, salariu minim din UE (785 lei net), în timp ce miniștrii primesc cele mai mari salarii din UE raportate la salariul minim (în ianuarie salariul net a lui Cioloș a fost de 15.825 lei - de 20,15 ori mai mare decât salariul minim net).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
Blogger Templates