Cum pot o pensiune, motel sau hotel să reziste un an de zile cu un grad de ocupare cuprins între 15% și 20%? Răspunsul e că nu prea pot, iar cifrele declarate de structurile de cazare ne arată că evaziunea fiscală e larg răspândită.
Am luat pentru analiză datele aferente celor trei luni din vara ce s-a încheiat pentru structurile de cazare din județul Constanța și comunele Costinești și Limanu din același județ. Pentru cei care nu știu, comuna Limanu are în componență localitățile Vama Veche și 2 Mai. Asta e pentu zona litoralului. Din zona montană am luat datele INS pentru județul Brașov și comunele Bran și Moieciu din același județ. Datele statistice aferente circulației turistice sunt tot din cele trei luni din vara ce s-a încheiat (vezi tabelul din imagine).
Cum arată cifrele pentru județul Constanța și comunele Costinești și Limanu?
Vara aceasta, în tot județul Constanța, s-au cazat în cele 838 de structuri de cazare turistică circa 983,12 mii de turiști, aceștia petrecând 3,952 milioane nopți de cazare, asta însemnând un sejur mediu de 4 nopți de cazare. Gradul de ocupare în cele trei luni ale verii de la nivelul județului Constanța a fost de doar 59%. Țineți cont că vorbim de vârful de sezon și cam ce se încasează în materie de cazare în aceste trei luni reprezintă circa 90% din totalul încasărilor de pe parcursul unui an.
Dacă ar fi să estimăm gradul real de ocupare pe tot anul pe baza acestor trei luni, acesta s-ar situa între 15% și 20%. Știu, în afara acestor luni, majoritatea structurilor intră în conservare, ducând cheltuielile de funcționare spre minim, dar chiar și așa, gradul de ocupare extrem de redus nu justifică funcționarea majorității structurilor de cazare.
La 2 Mai și Vama Veche (comuna Limanu) am avut vara aceasta un grad de ocupare de doar 53%. Vama Veche e considerată una din cele mai aglomerate stațiuni de pe litoral, și totuși cifrele de cazare nu bat deloc cu imaginile transmise de televiziuni. În toată luna august, în această comună, adică în cele două localități, s-au cazat doar 7,17 mii de turiști (vezi tabelul din imagine). Vorbim de toate structurile de cazare, adică hoteluri, pensiuni, campinguri, etc.
La Costinești, gradul de ocupare pe toată vara e mai scăzut decât în comuna Limanu, dar nu cu mult (50%). E clar că evaziunea fiscală de pe litoral e mare și anul foarte bun estimat de hotelieri nu are acoperire în cifrele furnizate INS-ului. Putem bănui că nici ANAF-ul nu s-a alers cu mare lucru, pentru că e greu de crezut că structurile hoteliere ar declara un grad de ocupare la direcțiile de statistică și altul la ANAF.
E greu de crezut că, în cele trei luni de vară, litoralul românesc n-a reușit să atragă un milion de turiști, când estimările hotelierilor din weekendurile din august înaintau cifre de ordinul a 100 - 200 mii de turiști.
Cum e situația în județul fanion al turismului montan românesc?
La nivelul județului Brașov, în cele trei luni din vară, s-au înregistrat un număr de sosiri de turiști în structurile de cazare de 410,5 mii. Numărul total de înnoptări din cele trei luni ale verii s-a ridicat la 833,6 mii, adică un sejur mediu de două nopți și ceva. Gradul de ocupare în cele trei luni a fost de doar 34% la nivelul județului, iar în localități percum Bran și Moieciu, gradul de ocupare pe timpul verii a ajuns la procente de doar 21%, respectiv 28% (vezi tabelul din imagine). Vorbim de comune fanion ale județului în privința turismului.
În Bran, destinație preferată de „vampirologi”, în toată luna august s-au înregistrat doar 21,56 mii de turiști. În comuna Moieciu, vedeta pensiunilor din România, numărul turiștilor din luna august a fost de 30,79 mii.
La nivelul județului Brașov, pe lângă lunile din vară, și cele de iarnă reprezintă o perioadă de vârf. Totuși, cu un grad de ocupare de doar 34% pe perioada verii și, probabil, ceva mai mare în lunile decembrie și ianuarie, e greu să spui că hotelierii și patronii pensiunilor au tras lozul câștigător, cu atât mai mult cei din comuna Bran.
Adevărul e că nu ne prea putem baza pe cifrele culese de INS în materie de circulație turistică, pentru că dacă ar fi reale, majoritatea hotelierilor și patronilor de pensiuni ar fi cu un picior în zona falimentului. Singura explicație de bun simț e că datele transmise către direcțiile județene de statistică sunt scoase din burtă și, oricât de bine ar fi prelucrate de INS, sunt puțin credibile de vreme ce informația brută nu are legătură cu realitatea.
Am luat pentru analiză datele aferente celor trei luni din vara ce s-a încheiat pentru structurile de cazare din județul Constanța și comunele Costinești și Limanu din același județ. Pentru cei care nu știu, comuna Limanu are în componență localitățile Vama Veche și 2 Mai. Asta e pentu zona litoralului. Din zona montană am luat datele INS pentru județul Brașov și comunele Bran și Moieciu din același județ. Datele statistice aferente circulației turistice sunt tot din cele trei luni din vara ce s-a încheiat (vezi tabelul din imagine).
Cum arată cifrele pentru județul Constanța și comunele Costinești și Limanu?
Vara aceasta, în tot județul Constanța, s-au cazat în cele 838 de structuri de cazare turistică circa 983,12 mii de turiști, aceștia petrecând 3,952 milioane nopți de cazare, asta însemnând un sejur mediu de 4 nopți de cazare. Gradul de ocupare în cele trei luni ale verii de la nivelul județului Constanța a fost de doar 59%. Țineți cont că vorbim de vârful de sezon și cam ce se încasează în materie de cazare în aceste trei luni reprezintă circa 90% din totalul încasărilor de pe parcursul unui an.
Dacă ar fi să estimăm gradul real de ocupare pe tot anul pe baza acestor trei luni, acesta s-ar situa între 15% și 20%. Știu, în afara acestor luni, majoritatea structurilor intră în conservare, ducând cheltuielile de funcționare spre minim, dar chiar și așa, gradul de ocupare extrem de redus nu justifică funcționarea majorității structurilor de cazare.
La 2 Mai și Vama Veche (comuna Limanu) am avut vara aceasta un grad de ocupare de doar 53%. Vama Veche e considerată una din cele mai aglomerate stațiuni de pe litoral, și totuși cifrele de cazare nu bat deloc cu imaginile transmise de televiziuni. În toată luna august, în această comună, adică în cele două localități, s-au cazat doar 7,17 mii de turiști (vezi tabelul din imagine). Vorbim de toate structurile de cazare, adică hoteluri, pensiuni, campinguri, etc.
La Costinești, gradul de ocupare pe toată vara e mai scăzut decât în comuna Limanu, dar nu cu mult (50%). E clar că evaziunea fiscală de pe litoral e mare și anul foarte bun estimat de hotelieri nu are acoperire în cifrele furnizate INS-ului. Putem bănui că nici ANAF-ul nu s-a alers cu mare lucru, pentru că e greu de crezut că structurile hoteliere ar declara un grad de ocupare la direcțiile de statistică și altul la ANAF.
E greu de crezut că, în cele trei luni de vară, litoralul românesc n-a reușit să atragă un milion de turiști, când estimările hotelierilor din weekendurile din august înaintau cifre de ordinul a 100 - 200 mii de turiști.
Cum e situația în județul fanion al turismului montan românesc?
La nivelul județului Brașov, în cele trei luni din vară, s-au înregistrat un număr de sosiri de turiști în structurile de cazare de 410,5 mii. Numărul total de înnoptări din cele trei luni ale verii s-a ridicat la 833,6 mii, adică un sejur mediu de două nopți și ceva. Gradul de ocupare în cele trei luni a fost de doar 34% la nivelul județului, iar în localități percum Bran și Moieciu, gradul de ocupare pe timpul verii a ajuns la procente de doar 21%, respectiv 28% (vezi tabelul din imagine). Vorbim de comune fanion ale județului în privința turismului.
În Bran, destinație preferată de „vampirologi”, în toată luna august s-au înregistrat doar 21,56 mii de turiști. În comuna Moieciu, vedeta pensiunilor din România, numărul turiștilor din luna august a fost de 30,79 mii.
La nivelul județului Brașov, pe lângă lunile din vară, și cele de iarnă reprezintă o perioadă de vârf. Totuși, cu un grad de ocupare de doar 34% pe perioada verii și, probabil, ceva mai mare în lunile decembrie și ianuarie, e greu să spui că hotelierii și patronii pensiunilor au tras lozul câștigător, cu atât mai mult cei din comuna Bran.
Adevărul e că nu ne prea putem baza pe cifrele culese de INS în materie de circulație turistică, pentru că dacă ar fi reale, majoritatea hotelierilor și patronilor de pensiuni ar fi cu un picior în zona falimentului. Singura explicație de bun simț e că datele transmise către direcțiile județene de statistică sunt scoase din burtă și, oricât de bine ar fi prelucrate de INS, sunt puțin credibile de vreme ce informația brută nu are legătură cu realitatea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu