La zece ani de la aderarea la spațiul comunitar, masa salarială din industria românească (remunerarea salariaților) a scăzut raportat la valoarea adăugată brută realizată în acest sector al economiei.
Asta reiese din datele Eurostatului privind remunerarea salariaților din industrie și valoarea adăugată brută din sectorul industrial.
Dacă în anul 2007, salariații din industria românească primeau 47,5% din valoarea adăugată brută sub forma remunerării salariaților, anul trecut, remunerarea salariaților din sectorul industrial reprezenta 36,5% din VAB (vezi tabelul din imagine). Suntem, din acest punct de vedere, pe locul 26 din cele 28 de state comunitare. Doar Grecia (33,3% din VAB), adică o țară ce a trecut printr-o criză prelungită în ultimul deceniu, și Irlanda (12,3% din VAB), țara care si-a umflat artificial în ultimii ani PIB-ul și, implicit, valoarea adăugată ca urmare a localizării în această țară a unor mari multinaționale, erau în urma noastră.
La nivelul UE, anul trecut, ponderea remunerării salariaților din industrie în valoarea adăugată era de 50,8%. Deci din 100 euro valoare adăugată în sectorul industrial, salariatul european era remunerat cu 50,8 euro, în vreme ce salariatul român, din aceeași valoare adăugată de 100 de euro, era remunerat cu 36,5 euro.
Dacă ținem cont că două state aflate în urma noastră reprezintă două cazuri speciale în UE, putem aprecia că România stă cel mai prost dintre statele comunitare cu un parcurs economic normal în ultimul deceniu în privința salarizării din sectorul industrial prin raportare la valoarea adăugată. Totodată, mai trebuie să ținem cont de faptul că industria românească era anul trecut mai puțin axată pe lohn decât în anul 2007. Dacă în anul aderării, exportul net de lohn reprezenta 8% din valoarea adăugată din industrie (2,6 din 31,6 mld. euro), anul trecut, ponderea era de 6% (2,7 din 45,5 mld. euro).
Trebuie precizat faptul că în remunerarea salariaților (masa salarială) din industrie intră atât salariile brute, cât și contribuțiile sociale plătite de angajatori în contul angajaților. În cazul României, anul trecut se aplica această separare, dar de anul acesta, separarea nu mai poate fi aplicată, întrucât toate contribuțiile au trecut în seama angajaților.
Cum s-a schimbat remunerarea salariaților din industrie la nivelul statelor UE între 2007 și 2017?
Anul trecut, cei mai bine plătiți salariați din industrie raportat la valoarea adăugată produsă erau luxemburghezii (63,8% din VAB - vezi tabelul din imagine). E adevărat că sectorul industrial reprezintă foarte puțin din economia luxemburgheză (6,2% în 2017), dar chiar și așa, procentul e impresionant dacă îl comparăm cu cel existent în România anului trecut.
Pe locul doi regăsim motorul industial al UE, Germania, stat în care salariații din industrie își însușesc 57,1% din VAB-ul industriei. Iată că nemții își plătesc foarte bine salariații din industrie și nu pentru că ar avea o productivitate mai mare, pentru că ne raportăm la valoarea adăugată produsă la nivelul fiecărui stat.
Locul trei e ocupat de Croația, stat în care salariații din industrie își însușesc 56,9% din VAB.
În 11 din cele 28 de state comunitare, remunerarea salariaților din industrie depășea anul trecut pragul de 50% din valoarea adăugată brută din acest sector. Între aceste state găsim și trei state ex-comuniste (Croația, Slovenia și Estonia - vezi tabelul din imagine).
În 2007, România se situa pe locul 18 în UE după ponderea remunerării salariaților din industrie în valoarea adăugată din acest sector (47,5% din VAB). În acel an, media remunerării salariaților din actualelor state membre era 52,4% din VAB-ul creat de industrie. În timp ce la nivelul UE remunerarea salariaților din industrie a scăzut între 2007 și 2017 cu 1,6 puncte procentuale din VAB (de la 52,4% la 50,8%), în România a scăzut cu 11 puncte procentuale (de la 47,5% la 36,5% din VAB).
Cele mai mari procente ale remunerării salariaților din industrie se înregistrau în Croația (60.5% din VAB), Marea Britanie (58,8%) și Germania (57,1% - vezi tabelul din imagine).
E clar că ceva nu se leagă în cazul României, țară al cărei PIB a crescut în valori nominale cu 46% în această perioadă (de la 128,6 la 187,9 mld. euro), iar creșterea valorii adăugate din industrie a fost de 44% (de la 31,6 la 45,5 mld. euro). Cu cât a crescut remunerarea salariaților din industrie? Cu doar 11% (de la 15 la 16,6 mld. euro). La nivel de salariați, conform INS, avem o scădere a efectivului de salariați de 10,6% (de la 1,68 la 1,50 milioane salariați la finalul anilor 2007 și 2017).
În primul deceniu de apatenență la spațiul comunitar, salariații români din industrie au scăzut cu aproape 11%, au devenit cu 44% mai productivi și sunt plătiți doar cu doar 11% mai bine. Deci cam tot ce au câștigat salariații în materie de salarii a venit de pe urma reducerii de personal din industrie, sporul de productivitate fiind bine mersi însușit de patronate.
La fiecare majorare a salariului minim apar niște idioței care ne explică cum stă treaba între productivitate și salarizare și cum patronii nu pot ține ritmul cu creșterea salariului minim. Mai mult, aceeași idioței ne explică cum industria noastră nu are valoare mare adăugată pentru că ar fi în foarte mare măsură axată pe lohn. Vedem că tot sporul de productivitate din industrie de la aderarea la UE încoace a fost însușit de factorul capital, adică de patronate, mai vedem că impactul lohnului în industrie a scăzut cu un sfert (de la 8% la 6% din VAB) și mai vedem că un salariat român din industrie primește 36,5 euro din 100 de euro valoare adăugată, în timp ce la nivelul UE remunerarea e de 50,8 euro.
Asta reiese din datele Eurostatului privind remunerarea salariaților din industrie și valoarea adăugată brută din sectorul industrial.
Dacă în anul 2007, salariații din industria românească primeau 47,5% din valoarea adăugată brută sub forma remunerării salariaților, anul trecut, remunerarea salariaților din sectorul industrial reprezenta 36,5% din VAB (vezi tabelul din imagine). Suntem, din acest punct de vedere, pe locul 26 din cele 28 de state comunitare. Doar Grecia (33,3% din VAB), adică o țară ce a trecut printr-o criză prelungită în ultimul deceniu, și Irlanda (12,3% din VAB), țara care si-a umflat artificial în ultimii ani PIB-ul și, implicit, valoarea adăugată ca urmare a localizării în această țară a unor mari multinaționale, erau în urma noastră.
La nivelul UE, anul trecut, ponderea remunerării salariaților din industrie în valoarea adăugată era de 50,8%. Deci din 100 euro valoare adăugată în sectorul industrial, salariatul european era remunerat cu 50,8 euro, în vreme ce salariatul român, din aceeași valoare adăugată de 100 de euro, era remunerat cu 36,5 euro.
Dacă ținem cont că două state aflate în urma noastră reprezintă două cazuri speciale în UE, putem aprecia că România stă cel mai prost dintre statele comunitare cu un parcurs economic normal în ultimul deceniu în privința salarizării din sectorul industrial prin raportare la valoarea adăugată. Totodată, mai trebuie să ținem cont de faptul că industria românească era anul trecut mai puțin axată pe lohn decât în anul 2007. Dacă în anul aderării, exportul net de lohn reprezenta 8% din valoarea adăugată din industrie (2,6 din 31,6 mld. euro), anul trecut, ponderea era de 6% (2,7 din 45,5 mld. euro).
Trebuie precizat faptul că în remunerarea salariaților (masa salarială) din industrie intră atât salariile brute, cât și contribuțiile sociale plătite de angajatori în contul angajaților. În cazul României, anul trecut se aplica această separare, dar de anul acesta, separarea nu mai poate fi aplicată, întrucât toate contribuțiile au trecut în seama angajaților.
Cum s-a schimbat remunerarea salariaților din industrie la nivelul statelor UE între 2007 și 2017?
Anul trecut, cei mai bine plătiți salariați din industrie raportat la valoarea adăugată produsă erau luxemburghezii (63,8% din VAB - vezi tabelul din imagine). E adevărat că sectorul industrial reprezintă foarte puțin din economia luxemburgheză (6,2% în 2017), dar chiar și așa, procentul e impresionant dacă îl comparăm cu cel existent în România anului trecut.
Pe locul doi regăsim motorul industial al UE, Germania, stat în care salariații din industrie își însușesc 57,1% din VAB-ul industriei. Iată că nemții își plătesc foarte bine salariații din industrie și nu pentru că ar avea o productivitate mai mare, pentru că ne raportăm la valoarea adăugată produsă la nivelul fiecărui stat.
Locul trei e ocupat de Croația, stat în care salariații din industrie își însușesc 56,9% din VAB.
În 11 din cele 28 de state comunitare, remunerarea salariaților din industrie depășea anul trecut pragul de 50% din valoarea adăugată brută din acest sector. Între aceste state găsim și trei state ex-comuniste (Croația, Slovenia și Estonia - vezi tabelul din imagine).
În 2007, România se situa pe locul 18 în UE după ponderea remunerării salariaților din industrie în valoarea adăugată din acest sector (47,5% din VAB). În acel an, media remunerării salariaților din actualelor state membre era 52,4% din VAB-ul creat de industrie. În timp ce la nivelul UE remunerarea salariaților din industrie a scăzut între 2007 și 2017 cu 1,6 puncte procentuale din VAB (de la 52,4% la 50,8%), în România a scăzut cu 11 puncte procentuale (de la 47,5% la 36,5% din VAB).
Cele mai mari procente ale remunerării salariaților din industrie se înregistrau în Croația (60.5% din VAB), Marea Britanie (58,8%) și Germania (57,1% - vezi tabelul din imagine).
E clar că ceva nu se leagă în cazul României, țară al cărei PIB a crescut în valori nominale cu 46% în această perioadă (de la 128,6 la 187,9 mld. euro), iar creșterea valorii adăugate din industrie a fost de 44% (de la 31,6 la 45,5 mld. euro). Cu cât a crescut remunerarea salariaților din industrie? Cu doar 11% (de la 15 la 16,6 mld. euro). La nivel de salariați, conform INS, avem o scădere a efectivului de salariați de 10,6% (de la 1,68 la 1,50 milioane salariați la finalul anilor 2007 și 2017).
În primul deceniu de apatenență la spațiul comunitar, salariații români din industrie au scăzut cu aproape 11%, au devenit cu 44% mai productivi și sunt plătiți doar cu doar 11% mai bine. Deci cam tot ce au câștigat salariații în materie de salarii a venit de pe urma reducerii de personal din industrie, sporul de productivitate fiind bine mersi însușit de patronate.
La fiecare majorare a salariului minim apar niște idioței care ne explică cum stă treaba între productivitate și salarizare și cum patronii nu pot ține ritmul cu creșterea salariului minim. Mai mult, aceeași idioței ne explică cum industria noastră nu are valoare mare adăugată pentru că ar fi în foarte mare măsură axată pe lohn. Vedem că tot sporul de productivitate din industrie de la aderarea la UE încoace a fost însușit de factorul capital, adică de patronate, mai vedem că impactul lohnului în industrie a scăzut cu un sfert (de la 8% la 6% din VAB) și mai vedem că un salariat român din industrie primește 36,5 euro din 100 de euro valoare adăugată, în timp ce la nivelul UE remunerarea e de 50,8 euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu