PIB-ul crește ca Făt-Frumos, iar bugetul arată tot mai mult ca Baba Cloanța

   INS-ul a publicat datele provizorii ale PIB-ului, confirmând datele semnal de acum o lună și ceva, conform cărora creșterea economică din 2017 a fost de 7%. PIB-ul României de anul trecut a ajuns la valoarea de 856,4 miliarde lei, asta însemnând 187,4 miliarde de euro, la cursul mediu de schimb al BNR. 

   Economia României a depășit pentru prima dată economia Greciei (187,4 mld. euro față de 177,7 mld. euro), devenind astfel cea mai mare economie din sud-estul UE. PIB-ul pe cap de locuitor în prețuri curente din România anului trecut a ajuns la 9,5 mii euro, iar PIB-ul pe cap locuitor la paritatea puterii de cumpărare din UE a atins sau poate chiar a trecut de pragul de 60% din media UE.

   Datele INS ne arată că motorul principal al economiei pe partea de utilizări a fost consumul final, acesta având un aport la creșterea economică de 6,6%. Asta ne arată că peste 94% din creșterea economică de anul trecut s-a datorat consumului final.

   Investițiile au contribuit la creșterea economică cu 1,2% (17% din creșterea economică), iar exportul net a avut un impact negativ în PIB de 0,8% (-11% din creșterea economică).

   Pe partea de resurse a PIB-ului, datele ne arată că industria  și nu comerțul a fost prima componentă a creșterii economice (1,9% și 1,6% aporturi la creșterea economică). Agricultura a contribuit anul trecut la creșterea economică mai mult decât sectorul IT&C (0,7% față de 0,6% - vezi datele din imagine). 

   Per ansamblu, datele sunt pozitive, chiar dacă vioara principală a creșterii economice a fost reprezentată de consum. Din păcate, știrile bune se opresc aici.

   Orice știre pozitivă despre economie din ultimii ani e contrabalansată de rezultatele ANAF-ului.

   PIB-ul din datele INS-ului e mai mare cu 3,2 miliarde de lei față de ultima prognoză din februarie a Comisiei Naționale de Prognoză (856,4 mld. față de 853,2 mld. lei) și cu aproape 14 miliarde față de estimarea PIB-ului la finalul anului trecut pe care a lucrat Ministerul de Finanțe (842,5 mld. lei). 

   Ministerul de Finanțe, când a tras linie la finalul anului trecut, a văzut că a avut venituri la bugetul consolidat de 251,82 miliarde de lei, din care 214,95 miliarde au fost colectate de ANAF. 

   Care va să zică, veniturile totale la bugetul consolidat reprezentau 29,9% din PIB, după calculele Ministerului de Finanțe, pentru că se raportau la un PIB de 842,5 miliarde de lei. Cum PIB-ul a fost cu aproape 14 miliarde mai mare, ne rezultă un grad de colectare de 29,4% din PIB, la egalitate cu cel mai dezastruos pentru finanțe din epoca post-decembristă și anume 2016 (vezi datele din imagine). Se pare că odată intrat sub pragul de colectare de 30% din PIB, e greu să mai poți reveni.

   Analog, ANAF-ul credea că cele 214,95 miliarde de lei colectate înseamnă 25,5% din PIB, iar acum, pe noile date ale INS, vedem că înseamnă 25,1% din PIB. 

   Anul 2016, an dezastruos pentru colectarea realizată de ANAF raportată la PIB (26,2%) arată excelent față de 2017, an în care ANAF-ul a reușit un procent de colectare de 25,1%. 

   Asta înseamnă că restul veniturilor la buget, în cea mai mare parte fiind sume atrase de la UE, au avut o pondere mai mare decât în 2016. 

   

   E inutil să mai amintesc că media în UE a gradului de colectare e de peste 44%, iar colectarea realizată de către Fiscurile din UE e apropiată de 40% din PIB. La noi, anul trecut, gradul de colectare a fost de 29,4%, respectiv 25,1% din PIB. 

   Dacă vă întrebați de ce se duc două treimi din buget pe salarii și pensii, atunci aflați că n-ar trebui să fie deloc așa. Asta nu presupune să tăiem pensii și salarii, ci ca ANAF-ul nostru să aspire la statutul de Fisc mediocru din UE. 

   Pe cifrele PIB-ului de anul trecut, cu un nivel de colectare situat la media UE, veniturile colectate de ANAF ar fi trebuit să se situeze mai sus cu peste 127 miliarde de lei (342,56 mld. față de 214,95 mld. lei). 

    Cele 127 miliarde de lei pe care nu le colectează ANAF-ul pentru că nu se pricepe, nu vrea sau nu poate, preferând să alege după băbuțe prin piețe, decât să fie cu ochii pe costurile de transfer ale multinaționalelor, ne-ar ajunge și pentru pensii și pentru salariile bugetarilor, iar cu restul de bani am putea tăia munții de zece ori cu autostrăzi.