Supărat pe micșorarea lefurilor la Direcția Antifraudă, șeful SRI, Eduard Hellvig, a anunțat că-și retage ofițerii descoperiți din cadrul ANAF. Nu ne-a spus nimic de cei acoperiți, probabil, pentru că leafa acestora nu e plătită doar de ANAF.
Înființată la finalul anului 2013 de către guvernul Ponta, Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a luat locul Gărzii Financiare. De la SRI s-a importat un grup de experți care ar fi trebuit să sperie evaziunea, determinând o creștere spectaculoasă a încasărilor la buget. Toate trompetele SRI din presă, mai ales cele din presa economică, lăudau această direcție de parcă a reușit creșterea veniturilor la buget cât vreo două-trei PIB-uri încă din primul an de funcționare.
Cum arată bilanțul Direcției Antifraudă după trei ani de funcționare?
Adevărul e că așa-zișii experți, detașați descoperit de la SRI la ANAF, au reușit, per ansamblu, de la finalul lui 2013 până la finalul anului trecut, să ducă veniturile colectate de ANAF de la un procent de 27,2% din PIB la 26,3% din PIB (vezi tabelul din imagine). Datele detaliate pe direcții ale ANAF pentru tot anul 2016 încă nu sunt încă disponibile (sunt publicate doar pentru primele trei trimestre), dar știm din comunicatele de presă că, la final de an, veniturile colectate de ANAF au scăzut pentru prima dată de la revoluție încoace sub nivelul de 27% din PIB.
Și totuși ce a realizat Antifrauda în cei trei ani de existență față de perioada Gărzii Financiare
În afara faptului că a reușit scăderea gradului de colectare a veniturilor la buget, altoiul SRI-ului din ANAF a dat amenzi în valoare de 369 milioane de lei, a confiscat bunuri în valoare de 947 milioane lei, a stabilit prejudicii în valoare de 10,99 miliarde lei, a instituit măsuri asiguratorii în valoare de 6,65 miliarde lei și a suspendat activitatea a 3.113 societăți.
Cifrele, aferente primelor trei trimestre ale anului trecut, par impresionante, dar trebuie comparate cu ceea ce a făcut anterior Garda Financiară.
Garda Financiară, din 2011 până spre finalul lui 2013, a dat amenzi în valoare de 283 milioane lei, a confiscat bunuri în valoare de 630 milioane lei, a stabilit prejudicii în valoare de 9,57 miliarde lei, a instituit măsuri asiguratorii pe 4,92 miliarde lei și, din datele buletinelor ANAF, rezultă că n-a suspendat activitatea niciunei societăți, probabil, din cauză că nu avea această atribuție.
Toate aceste realizări trebuie puse în contextul dimensiunii economiei din timpul celor două instituții. Astfel, media PIB-ului din anii 2011, 2012 și 2013, aferent funcționării Gărzii Financiare, era de 599,3 miliarde de lei. Din 2013 încoace, în timpul Antifraudei, PIB-ul a avut o medie de 712,8 miliarde lei, deci cu 19% mai mare decât în perioada anteriorară.
Tragem linie și vedem că Antifrauda a dat amenzi cu 30% mai mari decât valoarea celor date de Gardă, a confiscat bunuri cu 50% mai mari decât valoarea celor confiscate de Gardă, a stabilit prejudicii cu 15% mai mari ca valoare decât cele stabilite de Gardă și a instituit măsuri asiguratorii mai mari cu 35% decât cele instituite de gardă.
Ajustând aceste cifre la diferența de PIB ne rezultă o creștere în activitatea Antifraudei față de Garda Financiară, mai puțin în cazul stabilirii prejudiciilor. Fie evazioniștii au învățat să se ascundă mai bine, fie nu prea au fost deranjați peștii mari.
La final, realizăm că tot importul de specialiști din SRI și toată tevatura de PR au fost măsuri care nu și-au atins scopul, de vreme ce gradul de colectare a scăzut în timpul Antifraudei.
Dacă ar fi să comparăm Direcția Antifraudă cu un recuperator interlop, putem spune că s-a dat cu pumnul mai tare, s-au buzunărit mai multe victime, și, pe moment, s-au strâns ceva lei în plus, dar, per total, toți cei aflați în raza de acțiune a brutei au devenit mai buni la ascuns banii, iar rezultatul final a fost o colectă totală mai slabă decât cea realizată pe timpul vechii Gărzi Financiare.
Înființată la finalul anului 2013 de către guvernul Ponta, Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a luat locul Gărzii Financiare. De la SRI s-a importat un grup de experți care ar fi trebuit să sperie evaziunea, determinând o creștere spectaculoasă a încasărilor la buget. Toate trompetele SRI din presă, mai ales cele din presa economică, lăudau această direcție de parcă a reușit creșterea veniturilor la buget cât vreo două-trei PIB-uri încă din primul an de funcționare.
Cum arată bilanțul Direcției Antifraudă după trei ani de funcționare?
Adevărul e că așa-zișii experți, detașați descoperit de la SRI la ANAF, au reușit, per ansamblu, de la finalul lui 2013 până la finalul anului trecut, să ducă veniturile colectate de ANAF de la un procent de 27,2% din PIB la 26,3% din PIB (vezi tabelul din imagine). Datele detaliate pe direcții ale ANAF pentru tot anul 2016 încă nu sunt încă disponibile (sunt publicate doar pentru primele trei trimestre), dar știm din comunicatele de presă că, la final de an, veniturile colectate de ANAF au scăzut pentru prima dată de la revoluție încoace sub nivelul de 27% din PIB.
Și totuși ce a realizat Antifrauda în cei trei ani de existență față de perioada Gărzii Financiare
În afara faptului că a reușit scăderea gradului de colectare a veniturilor la buget, altoiul SRI-ului din ANAF a dat amenzi în valoare de 369 milioane de lei, a confiscat bunuri în valoare de 947 milioane lei, a stabilit prejudicii în valoare de 10,99 miliarde lei, a instituit măsuri asiguratorii în valoare de 6,65 miliarde lei și a suspendat activitatea a 3.113 societăți.
Cifrele, aferente primelor trei trimestre ale anului trecut, par impresionante, dar trebuie comparate cu ceea ce a făcut anterior Garda Financiară.
Garda Financiară, din 2011 până spre finalul lui 2013, a dat amenzi în valoare de 283 milioane lei, a confiscat bunuri în valoare de 630 milioane lei, a stabilit prejudicii în valoare de 9,57 miliarde lei, a instituit măsuri asiguratorii pe 4,92 miliarde lei și, din datele buletinelor ANAF, rezultă că n-a suspendat activitatea niciunei societăți, probabil, din cauză că nu avea această atribuție.
Toate aceste realizări trebuie puse în contextul dimensiunii economiei din timpul celor două instituții. Astfel, media PIB-ului din anii 2011, 2012 și 2013, aferent funcționării Gărzii Financiare, era de 599,3 miliarde de lei. Din 2013 încoace, în timpul Antifraudei, PIB-ul a avut o medie de 712,8 miliarde lei, deci cu 19% mai mare decât în perioada anteriorară.
Tragem linie și vedem că Antifrauda a dat amenzi cu 30% mai mari decât valoarea celor date de Gardă, a confiscat bunuri cu 50% mai mari decât valoarea celor confiscate de Gardă, a stabilit prejudicii cu 15% mai mari ca valoare decât cele stabilite de Gardă și a instituit măsuri asiguratorii mai mari cu 35% decât cele instituite de gardă.
Ajustând aceste cifre la diferența de PIB ne rezultă o creștere în activitatea Antifraudei față de Garda Financiară, mai puțin în cazul stabilirii prejudiciilor. Fie evazioniștii au învățat să se ascundă mai bine, fie nu prea au fost deranjați peștii mari.
La final, realizăm că tot importul de specialiști din SRI și toată tevatura de PR au fost măsuri care nu și-au atins scopul, de vreme ce gradul de colectare a scăzut în timpul Antifraudei.
Dacă ar fi să comparăm Direcția Antifraudă cu un recuperator interlop, putem spune că s-a dat cu pumnul mai tare, s-au buzunărit mai multe victime, și, pe moment, s-au strâns ceva lei în plus, dar, per total, toți cei aflați în raza de acțiune a brutei au devenit mai buni la ascuns banii, iar rezultatul final a fost o colectă totală mai slabă decât cea realizată pe timpul vechii Gărzi Financiare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu