Pages

joi, 16 iulie 2015

Pe ce-și cheltuie românii banii, în funcție de regiune

În ce regiuni se cheltuie mai mult pe mâncare, băutură și țigări, haine
   Lunar, o gospodărie medie, din România anului 2014, a alocat 1.637 lei cheltuielilor de consum  (conform lucrării Coordonatele nivelului de trai în România în 2014, publicată de INS),  dintr-un total de cheltuieli de 2.269 lei (851 lei pe persoană).
În afara cheltuielilor de consum, în cheltuielile  totale ale unei gospodării mai intră cheltuieli cu investițiile, cheltuieli de producție, impozite, contribuții și taxe, cheltuieli cu alimentele și băuturile neconsumate și alte cheltuieli.
   La nivel de regiuni, cheltuielile de consum variază, de la 1.422 lei lunar, pentru o familie din regiunea Sud-Est, până la 2.126 lei, cât reprezintă cheltuielile unei familii din regiunea București-Ilfov (vezi datele din imagine). O familie medie din România are 2,667 membri. Cea mai mare parte a cheltuielilor de consum, indiferent de regiune, se alocă pe pentru alimente și băuturi nealcoolice. Procentul alocat pentru alimente și băuturi nealcoolice variază, între 34,2%, în București-Ilfov, și 44,3%, în reginea Nord-Est. În valori nominale, bănățenii plătesc cel mai mult  pentru mâncare și băuturi nealcoolice (749,5 lei în regiunea de Vest), iar cei mai puțini bani, alocă gospodăriile din Sud-Est (580 lei), aici intrând și moldoveni (Galați și Vrancea) și munteni (Buzău și Brăila) și dobrogeni (Tulcea și Constanța). Pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili se alocă un procent din cheltuielile de consum cuprins între 15,1% în Nord-Vest, și 19,6% în București-Ilfov (vezi datele din imagine). În bani efectivi, bucureștenii și ilfovenii plătesc cel mai mult (417 lei), iar cel mai puțin plătesc moldovenii din regiunea de Nord-Est (226 lei).
   Cei mai vicioși români sunt în Oltenia, dacă ne luăm după procentul alocat pentru băuturi alcoolice și țigări (9,2% din cheltuielile de consum). Trebuie spus că, în cadrul cheltuielilor de consum, intră și autoconsumul, adică în cele 9,2 procente ale oltenilor intră atât ceea ce plătesc ei efectiv pentru țigări și băuturi alcoolice, cât și contravaloarea a ceea ce produc și consumă în gospodărie  (vezi datele din imagine). Cel mai mic procent din cheltuielile de consum alocat băuturilor alcoolice și țigărilor se regăsește la gospodăriile din Nord-Vest (6,4%). Când analizăm situația în valori nominale, bucureștenii și ilfovenii dau cei mai mulți bani lunar pe băuturi alcoolice și țigări (166 lei), urmați de bănățeni (150 lei). Cel mai puțin bani pentru băuturi alcoolice și țigări alocă gospodăriile din Sud-Est (100 lei).
   Cei mai mulți bani pentru îmbrăcăminte și încălțăminte sunt alocați de ardelenii din Nord-Vest (118 lei), iar cei mai puțini bani sunt alocați în Sud-Est (65 lei). Pentru sănătate, bucureștenii alocă cei mai mulți bani (123 lei), iar cei mai puțini bani îi alocă ardelenii din Nord-Est (62 lei). 1,5 lei alocă, lunar, oltenii în contul cheltuielilor pentru educație, în veme ce bucureștenii alocă 21 de lei (vezi datele din imagine). Pentru hoteluri cafenele și restaurante cei mai mulți bani îi alocă tot bucureștenii (40 lei), iar oltenii, cei mai puțini (13 lei).  O gospodărie din regiunea Sud-Muntenia alocă pentru recreere și cultură mai puțin decât jumătate din suma alocată de una din București-Ilfov (61 de lei față de 125 lei).
   Bugetul familiilor pentru cheltuielile de consum la nivel de regiuni variază puțin în structura sa (în procentele alocate diferitelor categorii), din cauza cheltuielilor pentru alimente și băuturi nealcoolice și a cheltuielilor pentru locuință, apă, gaze, electricitate și alți cobustibili. Cele două categorii de cheltuieli limitează procentele alocate celorlalte categorii, prin procentele cuprinse între 53,8% din totalul cheltuielilor de consum în București-ilfov și 60,2%, în regiunea Sud-Est. Media de la nivel național a celor două categorii de cheltuieli e 57,2% din cheltuielile de consum pe o familie. Indiferent cum am împărți restul de 42,8%, alocând mai mult viciilor, hainelor, culturii, educației, rămâne o realitate, și anume că, românii supraviețuiesc de 57,2% și trăiesc de 42,8%.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu