Se apropie luna iunie, iar turismul internațional din spațiul comunitar, dar și din alte state extra-comunitare, nu dă semne serioase de revenire. Totul e încă la nivel de discuții, care mai de care mai fanteziste.
Acum o lună, Grecia ne arăta reportaje cu sezlonguri cu plexic pe o plajă pustie în care vor fi băgați turiștii precum niște pești în acvarii fără apă. Noțiunea de vacanță în condițiile isteriei coronavirusului îi face pe unii responsabili cu turismul din această țară să creadă că majoritatea turiștilor au căpătat în pandemie apucăruri sado-masochiste.
Mai apoi, un ministru din aceeași țară ne vorbea de pașapoarte covid-19 sau o năstrușnicie de genul acesta. Acum două săptămâni, ni se vorbea de testarea turiștilor la intrarea în țară. În mintea celor responsabili cu turismul în această țară, un turist străin își va risca banii și timpul liber ca să fie testat eventual cu covid-19 și să stea în carantină două săptămâni într-un spital grecesc. Văzând că toate aceste discuții nu încurajează deloc rezervările turistice, grecii au lăsat-o mai moale și ne spun că vor face teste covid-19 doar aleatoriu. Chiar și așa, mă îndoiesc că vor fi mulți doritori să încerce pe propria piele ce înseamnă testare aleatorie.
Aceleași brambureli le regăsim și în Spania. Și acolo premierul și alți responsabili din domeniul turismului au vorbit inițial de un eventual plan de testare a turiștilor străini la intrarea în țară, dar ca și în cazul Greciei se pare că vor renunța pentru că nu prea sunt doritori să-și riște vacanțele pentru un eventual test pozitiv.
Cert e că sezonul turistic actual se anunță dezastruos pentru multe state ce încasau sume frumoase de la turiștii străini.
Care vor fi marii pierzători din turism de pe urma restricțiilor impuse de lupta împotriva covid-19?
Cele mai mari venituri de pe urma turiștilor străini în spațiul comunitar le înregistra anul trecut Spania (71,2 mld. euro) conform datelor Eurostat privind balanța de plăți la nivel de state. Totuși, dacă raportăm la PIB-ul Spaniei (1.245 mld. euro), ponderea veniturilor de pe urma turiștilor străini reprezintă 5,72% din PIB (vezi tabelul din imaginea 1). Trebuie precizat faptul că cele 71,2 miliarde de euro nu reprezintă decât ceea ce cheltuie turiștii străini în această țară, turismul intern nefiind surprins de această statistică.
După Spania, la nivel de venituri absolute provenite de la turiștii străini, în topul UE pentru anul 2019 urmează Franța (58,41 mld. euro), Marea Britanie (44,52 mld. euro), Italia (44,45 mld. euro) și Germania (37,19 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 1).
Dacă ne raportăm la ponderea veniturilor de la turiștii străini în PIB, atunci clasamentul de la nivelul UE se schimbă. Croația (19,38%), Cipru (13,27%), Malta (12,86%), Grecia (9,7%) și Portugalia (8,68% - vezi tabelul din imaginea 1) sunt statele cele mai dependente de turiștii străini, ponderile în PIB ale veniturilor generate de aceștia fiind cele mai ridicate de la nivelul spațiului comunitar. Aceste state vor fi probabil cele mai afectate de restricțiile de circulație impuse de pandemie.
România, cu venituri de pe urma turiștilor străini în valoare de 3,18 miliarde de euro în 2019 e în coada clasamentului UE. Dacă raportăm aceste încasări la PIB-ul nostru (1,43%), suntem pe ultimele locuri din UE, mai jos decât noi fiind doar Finlanda (1,33%) și Germania (1,08%).
Observăm că Germania, deși e pe locul 5 în UE în privința veniturilor totale, e în coada clasamentul prin raportarea acestora la PIB. Deci mari speranțe ca Berlinul să se implice în facilitarea circulației turistice în această vară nu prea sunt, mai ales dacă ne uităm la partea de cheltuieli a turiștilor în străinătate, unde nemții, cu cheltuieli turistice de peste 82 miliarde de euro, sunt pe primul loc (vezi tabelul din imaginea 1). Un calcul rece al Berlinului ne arată că dacă restricțiile de circulație rămân vara aceasta, Germania poate câștiga teoretic câteva zeci de miliarde de euro din reducerea cheltuielilor efectuate de turiștii germani în străinătate. Spun teoretic, pentru că și în această țară pandemia a redus semnificativ veniturile populației și, implicit, apetitul pentru vacanțe.
Chiar și economia României ar avea teoretic de câștigat dacă restricțiile de circulație rămân, cheltuielile turistice făcute de români în străinătate depășindu-le pe cele făcute de turiștii străini la noi (5,32 față de 3,18 mld. euro).
Exceptând Polonia, România are cele mai mari cheltuieli ale turiștilor în străinătate dintre statele estice comunitare (vezi tabelul din imaginea 1). Din acest motiv grecii și bulgarii erau interesați săptămânile trecute de o înțelegere cu noi în privința relansării turismului. Nu pentru că și-ar fi dorit mult ca ei să vină pe la noi, ci noi să mergem pe la ei.
Datele Eurostat privind alte state din afara spațiului comunitar sunt limitate, dar ne oferă o dimensiune a veniturilor și cheltuielilor de pe urma turismului internațional în aceste state.
La nivel de venituri provenite de la turiștii străini, Turcia (26,72 mld. euro) și Elveția (15,28 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2) aveau anul trecut cele mai mari încasări. Dacă ne raportăm la ponderea veniturilor în PIB, atunci cele mai dependente state erau Muntenegru (23,55%) și Kosovo (19,65% - vezi tabelul din imaginea 2).
În ceea ce privește cheltuielile efectuate de turiști în străinătate, cele mai mari sume s-au înregistrat în 2019 în balanțele de plăți ale Elveției (16,2 mld. euro) și Norvegiei (15,34 mld. euro).
După cum arătă lucrurile în prezent, anul acesta va fi dezastruos pentru turismul din multe țări, iar cauzele nu țin doar de restricțiile de circulație dintre state, ci și de restricțiile de circulație din interiorul statelor, de măsurile ce au vizat închiderea structurilor de cazare și alimentație publică, de diminuarea veniturilor populației la nivelul tuturor statelor și, nu în ultimul rând, de sentimentul de nesiguranță în perspectiva achiziției unui pachet turistic.
Acum o lună, Grecia ne arăta reportaje cu sezlonguri cu plexic pe o plajă pustie în care vor fi băgați turiștii precum niște pești în acvarii fără apă. Noțiunea de vacanță în condițiile isteriei coronavirusului îi face pe unii responsabili cu turismul din această țară să creadă că majoritatea turiștilor au căpătat în pandemie apucăruri sado-masochiste.
Mai apoi, un ministru din aceeași țară ne vorbea de pașapoarte covid-19 sau o năstrușnicie de genul acesta. Acum două săptămâni, ni se vorbea de testarea turiștilor la intrarea în țară. În mintea celor responsabili cu turismul în această țară, un turist străin își va risca banii și timpul liber ca să fie testat eventual cu covid-19 și să stea în carantină două săptămâni într-un spital grecesc. Văzând că toate aceste discuții nu încurajează deloc rezervările turistice, grecii au lăsat-o mai moale și ne spun că vor face teste covid-19 doar aleatoriu. Chiar și așa, mă îndoiesc că vor fi mulți doritori să încerce pe propria piele ce înseamnă testare aleatorie.
Aceleași brambureli le regăsim și în Spania. Și acolo premierul și alți responsabili din domeniul turismului au vorbit inițial de un eventual plan de testare a turiștilor străini la intrarea în țară, dar ca și în cazul Greciei se pare că vor renunța pentru că nu prea sunt doritori să-și riște vacanțele pentru un eventual test pozitiv.
Cert e că sezonul turistic actual se anunță dezastruos pentru multe state ce încasau sume frumoase de la turiștii străini.
Care vor fi marii pierzători din turism de pe urma restricțiilor impuse de lupta împotriva covid-19?
Cele mai mari venituri de pe urma turiștilor străini în spațiul comunitar le înregistra anul trecut Spania (71,2 mld. euro) conform datelor Eurostat privind balanța de plăți la nivel de state. Totuși, dacă raportăm la PIB-ul Spaniei (1.245 mld. euro), ponderea veniturilor de pe urma turiștilor străini reprezintă 5,72% din PIB (vezi tabelul din imaginea 1). Trebuie precizat faptul că cele 71,2 miliarde de euro nu reprezintă decât ceea ce cheltuie turiștii străini în această țară, turismul intern nefiind surprins de această statistică.
După Spania, la nivel de venituri absolute provenite de la turiștii străini, în topul UE pentru anul 2019 urmează Franța (58,41 mld. euro), Marea Britanie (44,52 mld. euro), Italia (44,45 mld. euro) și Germania (37,19 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 1).
Dacă ne raportăm la ponderea veniturilor de la turiștii străini în PIB, atunci clasamentul de la nivelul UE se schimbă. Croația (19,38%), Cipru (13,27%), Malta (12,86%), Grecia (9,7%) și Portugalia (8,68% - vezi tabelul din imaginea 1) sunt statele cele mai dependente de turiștii străini, ponderile în PIB ale veniturilor generate de aceștia fiind cele mai ridicate de la nivelul spațiului comunitar. Aceste state vor fi probabil cele mai afectate de restricțiile de circulație impuse de pandemie.
România, cu venituri de pe urma turiștilor străini în valoare de 3,18 miliarde de euro în 2019 e în coada clasamentului UE. Dacă raportăm aceste încasări la PIB-ul nostru (1,43%), suntem pe ultimele locuri din UE, mai jos decât noi fiind doar Finlanda (1,33%) și Germania (1,08%).
Observăm că Germania, deși e pe locul 5 în UE în privința veniturilor totale, e în coada clasamentul prin raportarea acestora la PIB. Deci mari speranțe ca Berlinul să se implice în facilitarea circulației turistice în această vară nu prea sunt, mai ales dacă ne uităm la partea de cheltuieli a turiștilor în străinătate, unde nemții, cu cheltuieli turistice de peste 82 miliarde de euro, sunt pe primul loc (vezi tabelul din imaginea 1). Un calcul rece al Berlinului ne arată că dacă restricțiile de circulație rămân vara aceasta, Germania poate câștiga teoretic câteva zeci de miliarde de euro din reducerea cheltuielilor efectuate de turiștii germani în străinătate. Spun teoretic, pentru că și în această țară pandemia a redus semnificativ veniturile populației și, implicit, apetitul pentru vacanțe.
Chiar și economia României ar avea teoretic de câștigat dacă restricțiile de circulație rămân, cheltuielile turistice făcute de români în străinătate depășindu-le pe cele făcute de turiștii străini la noi (5,32 față de 3,18 mld. euro).
Exceptând Polonia, România are cele mai mari cheltuieli ale turiștilor în străinătate dintre statele estice comunitare (vezi tabelul din imaginea 1). Din acest motiv grecii și bulgarii erau interesați săptămânile trecute de o înțelegere cu noi în privința relansării turismului. Nu pentru că și-ar fi dorit mult ca ei să vină pe la noi, ci noi să mergem pe la ei.
Datele Eurostat privind alte state din afara spațiului comunitar sunt limitate, dar ne oferă o dimensiune a veniturilor și cheltuielilor de pe urma turismului internațional în aceste state.
La nivel de venituri provenite de la turiștii străini, Turcia (26,72 mld. euro) și Elveția (15,28 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2) aveau anul trecut cele mai mari încasări. Dacă ne raportăm la ponderea veniturilor în PIB, atunci cele mai dependente state erau Muntenegru (23,55%) și Kosovo (19,65% - vezi tabelul din imaginea 2).
În ceea ce privește cheltuielile efectuate de turiști în străinătate, cele mai mari sume s-au înregistrat în 2019 în balanțele de plăți ale Elveției (16,2 mld. euro) și Norvegiei (15,34 mld. euro).
După cum arătă lucrurile în prezent, anul acesta va fi dezastruos pentru turismul din multe țări, iar cauzele nu țin doar de restricțiile de circulație dintre state, ci și de restricțiile de circulație din interiorul statelor, de măsurile ce au vizat închiderea structurilor de cazare și alimentație publică, de diminuarea veniturilor populației la nivelul tuturor statelor și, nu în ultimul rând, de sentimentul de nesiguranță în perspectiva achiziției unui pachet turistic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu