Pages

marți, 4 decembrie 2018

Cum au evoluat economiile statelor comunitare și datoriile acestora de la declanșarea crizei financiare încoace

Topurile statelor UE după creșterea PIB-ului și a datoriei publice din 2008 încoace
   Anul acesta lumea „sărbătorește” un deceniu de la declanșarea ultimei crize financiare. Născută în America și importată prin sistemul financiar de Europa, criza pe bătrânul continent a ținut mai mult decât în Lumea Nouă pentru că, brusc, prin 2009, lumea a realizat că unele economii sunt mai îndatorate decât altele.

   S-a pus la punct un plan de salvare a creditorilor acestor țări, în mare parte vinovați și de declanșarea crizei, și Europa s-a scufundat în austeritate, fapt ce a întârziat ieșirea din criză cu cel puțin una an. La aproape un deceniu de la falimentul Lehman Brothers  (la finalul anului trecut), elementul declanșator al crizei financiare, după unii, sau doar singurii fraieri care au plătit factura, după alții,  statele UE erau cu 57% mai îndatorate, în vreme ce PIB-ul acestora a avansat în termeni nominali cu doar 17%, asta deși, între 2008 și 2017, dobânzile plătite în contul datoriei publice de cele 28 de state actuale membre comunitare au fost mai mari decât PIB-ul Germaniei de anul trecut (3.444 față de 3.263 mld. euro - vezi tabelul din imagine).
   Totuși, chiar și așa, UE a avut mai puțin de suferit decât SUA în materie de creștere a datoriei publice. Dacă la finalul lui 2008 datoria publică totală (federală, statală și locală) era de 12.551 miliarde $, la finalul anului trecut ajunsese la 23.273 miliarde $, deci o creștere de 85%. Raportat la PIB-ul SUA, gradul de îndatorare a crescut de la 85% în anul 2008 la 120% în 2017.

  Cum arată topurile statelor comunitare după evoluțiile datoriilor publice și PIB-ului între 2008 și 2017?

   Să începem cu România, pentru că situația acesteia ne interesează cel mai mult. 
   Cea mai mare creştere procentuală a datoriei publice din spaţiul comunitar între 2008 şi 2017 a înregistrat-o România (+289% - vezi tabelul din imagine), în timp ce PIB-ul României în prețuri curente din 2017 e cu 29% mai mare decât cel din 2008. 
   Înainte de criză, România, cu o datorie publică totală (guvernamentală și locală) echivalentă cu 11% din PIB, era pe penultimul loc în UE în privința gradului de îndatorare, în urma noastră fiind doar Estonia (4% din PIB).
    A venit criza și Isărescu ne-a spus că trebuie neapărat să ne împrumutăm. Ne-am împrumutat și, în câțiva ani, gradul de îndatorare a sărit de 30% din PIB. De-atunci pendulează între 30% și 40%, iar la finalul anului trecut, datoria publică totală (calculată după metodologia UE) ajunsese la 64,6 miliarde de euro, de patru ori mai mare decât în 2008, când ajungea la 16,6 miliarde de euro, asta deși dobânzile plătite în contul datoriei publice din 2008 încoace au ajuns la valoarea de 21,8 miliarde de euro.
   E clar că o viitoare criză, care nu poate fi prea departe având în vedere evoluția ciclică a economiei, ne va urca gradul de îndatorare mult mai sus, poate chiar aproape de limita sustenabilității (80% din PIB). Doar în în cazul României, această limită e mai scăzută pentru că trebuie să ținem cont de faptul că Fiscul nostru n-a putut trece de aproape trei decenii de un grad de colectare mai mare de 35% din PIB, prag ce ne situează cu aproape aproape un sfert sub media colectării în UE.

   La nivelul celorlalte state UE, doar Germania (de la 65% la 64% din PIB) și Malta (de la 63% la 51% din PIB) au înregistrat scăderi ale gradului de îndatorare între 2008 și 2017 (vezi tabelul din imagine). 
   Grecia (de la 109% la 179% din PIB), Spania (de la 39% la 98%) și Portugalia (de la 72% la 126%) au înregistrat cele mai mari avansuri ale gradului de îndatorare între 2008 și 2017. Vedem că Spania avea înainte de criză un grad de îndatorare apropiat de al nostru, iar acum e la aproape 100% din PIB. Acesta e un motiv suficient de îngrijorare pentru guvernele noastre care se mulțumesc să rostogolească datoria prin refinanțarea ei. E de ajuns o criză și vedem că poți să te sufoci în datorii.

   Germania, cea care s-a opus cel mai mult iertării Greciei de datorii, se pare că a avut cel mai mult de câștigat de pe urma împrumuturilor externe accesate de Grecia în perioada 2009 - 2015. Dobânzile enorme plătite de această țară (la un moment dat se împrumuta cu o dobândă de peste 20% la obligațiunile pe cinci ani) s-au dus în cea mai mare parte către băncile germane. 
   Între 2008 și 2017, Grecia a pierdut 27% din PIB (echivalentul unui război pe bune) și a reușit să-și crească datoria publică cu 20% (de la 265 mld. la 317 mld. euro - vezi tabelul din imagine), asta deși în toată această perioadă a plătit dobânzi totale în valoare de aproape 94 miliarde de euro. Anul acesta, după un an de creștere economică timidă (al doilea din 2008 încoace după anul 2014), Grecia a fost aplaudată și lăudată că de acum poate să-și plătească datoriile către băncile nemțești fără ajutorul Comisiei Europene. E fără îndoială „un triumf” al politicii de austeritate impusă de Berlin în UE.

   Dacă e să ne raportăm la raportul dintre creșterea datoriei și plata dobânzilor în contul datoriei, pe de o parte, și creșterea efectivă a PIB-ului pe de cealaltă parte, atunci, PIB-ul României a crescut cu 1 euro la 1,7 euro datorie și dobânzi plătite. E un raport bun, pentru că în cazul Greciei, la o creștere cu un 1 euro de datorie și dobânzi plătite, PIB-ul a scăzut cu 2,3 euro. 
   Cel mai bun raport s-a înregistrat în Estonia, unde la 1 euro creștere de PIB, datoria și dobânzile plătite între 2008 și 2017 au fost de 0,2 euro. Raporturi bune s-au mai înregistrat în Luxemburg (1 la 0,5 euro), Suedia (1 la 0,8 euro) și Malta (1 la 0,8 euro).

   La un deceniu de la declanșarea crizei financiare, statele comunitare sunt sensibil mai îndatorate și mai nepregătite pentru o viitoare criză, pentru că, deși s-au redus deficitele bugetare, gradul de îndatorare în statele care aveau o problemă cu deficitul (Spania, Franța, Italia) a trecut demult de limita sustenabilității. În momentul în care aceste state mari vor avea nevoie de finanțări de pe piețele financiare, toate celelalte state mai mici vor avea de suferit din cauza creșterilor de dobânzi, a deciziilor Bruxelles-ului, etc. Oricum, pentru statele din est viitorul nu sună bine, chiar dacă nu sunt atât de îndatorate, pentru că ultima criză ne-a învățat că cei  mari își scot de obicei pârleala pe spatele celor mici. 


Un comentariu:

  1. Statele Europei sunt asa de indatorate datorita salvarii bancilor chiar de dupa criza financiara si a beneficiilor sociale extrem de generoase in Italia si in Spania !!

    RăspundețiȘtergere