România joacă la grupa mică în materie de infracționalitate față de Ungaria, iar Republica Moldova (fără Transnistria) e încă la creșă față de noi.
Asta reiese din datele privind rata infracționalității din anul 2016 (numărul de infracțiuni cercetate și soluționate de poliție la 100.000 locuitori) ale INS-ului nostru, Biroului de Statistică din Moldova și Oficiului de Statistică din Ungaria.
Acum doi ani, rata infracționalității de la nivel național din România a fost de 1.717 infracțiuni la o sută de mii de locuitori, în scădere față de 2015 (1.726 infracțiuni la o sută mii locuitori), dar mult peste începutul anilor 90`, când se înregistrau sub 700 și chiar 500 infracțiuni la suta de mii de locuitori.
În Republica Moldova, în partea controlată de guvern, deci fără Transnistria, rata infracționalității din 2016 a fost de 1.041 infracțiuni la o sută de mii de locuitori.
În vest, la vecinii maghiari, infracționalitatea e mai ridicată, valoarea ratei din 2016 fiind de 2.968 infracțiuni la o sută de mii de locuitori.
Am mai scris în trecut despre locul ocupat de România în topurile criminalității și infracționalității statelor comunitare (accesează aici). Statistica Eurostat oferă date despre criminalitate și doar pentru anumite infracțiuni, dar chiar și așa, ne dăm seama că România e un rai față de statele vestice și nordice.
În 2014, rata criminalității (numărul de condamnați definitiv la o sută de mii de locuitori) de la noi era de aproape patru ori mai mică decât cea din Ungaria (205 față de 788 condamnați definitiv la o sută de mii de locuitori).
Pe baza acestor date din 2016 observăm că, și în cazul ratei infracționalității, valorile înregistrate la noi sunt mai scăzute decât cele din Ungaria (1.171 față de 2.968 infracțiuni la o sută de mii de locuitori - vezi hărțile din imagine).
Cum arată infracționalitatea la nivel de județe în România, Ungaria și Moldova?
Republica Moldova
În cazul vecinilor de peste Prut, am ales să mă raportez la regiuni și nu la raioane, din cauza dimensiunilor. O regiune de la ei e mai aproape ca dimensiuni și populație de un județ de al nostru. Așa cum am mai precizat, Transnistria nu e inclusă în statistică.
Cea mai mare rată a infracționalității se înregistrează în regiunea Chișinău (1.763 infracțiuni la o sută de mii de locuitori). Doar regiunea capitalei depășește media națională de 1.041 infracțiuni la o sută de mii de locuitori.
După regiunea Chișinăului, în topul ratei infracționalității urmează Regiunea Autonomă Găgăuzia (978 infracțiuni la o sută de mii de locuitori), urmată de regiunea Sud (840), Centru (798) și Nord (781 - vezi harta din imagine).
Ungaria
Zala, echivalentul județelor noastre, situat în Ungaria de Vest, a înregistrat cea mai mare rată a infracționalității din statul vecin în 2016 (9.748 infracțiuni la o sută de mii de locuitori). Dacă nu e o greșeală a statisticii maghiare, pentru că în anii anteriori rata era mult mai scăzută, atunci această rată e echivalentă cu o infracțiune la aproape zece locuitori.
Cea mai probabilă explicație pentru creșterea ratei de patru ori de la un an la altul poate fi cea a creșterii infracțiunilor legate de frontieră, județul Zala situându-se la granița cu Croația și aproape de cea cu Austria, iar în 2016 legislația maghiară privind frontiera s-a modificat pentru a face față fluxului de imigranți din state extra-UE.
La mare distanță urmează capitala Budapesta, cu o rată a infracționalității de 3.786 infracțiuni la o sută de mii de locuitori și județul Pest (regiunea din jurul capitalei), cu o rată de 3.692 infracțiuni la o sută de mii de locuitori (vezi harta din imagine).
Cu o rată de peste 3.700 de infracțiuni la suta de mii de locuitori, regiunea capitalei Ungariei (inclusiv județul Pest) e cu mult peste rata infracționalității înregistrată în regiunea București-Ilfov (2.312 infracțiuni la o sută de mii de locuitori).
Cele mai liniștite județe din Ungaria sunt peste mediile naționale ale ratelor infracționalității înregistrate la noi (1.717) și moldoveni (1.041).
Békés (19.83), Komárom-Esztergom (1.928) și Vas (1762 - vezi harta din imagine) sunt județele maghiare cu cele mai mici rate ale infracționalității în anul 2016.
România
La sfârșitul anului trecut am mai tratat infracționalitatea, dar și criminalitatea de la nivel de județe din anul 2016 (accesează aici). De asemenea, trebuie precizat că statistica infracționalității ia capitala și Ilfovul la un loc.
Vasluiul era județul cu cea mai mare rată a infracționalității din 2016 (2.491 infracțiuni la o sută de mii de locuitori). Interesant e faptul că, în anul anterior, 2015, acest județ era mai jos în clasament, după Brașov, București-Ilfov și Constanța (accesează aici). Asta înseamnă că nu există un județ abonat la prima poziție în materie de infracționalitate.
Capitala și Ilfovul era pe locul doi în privința ratei infracționalității în 2016, cu o valoare de 2.312 infracțiuni la o sută de mii de locuitori.
Constanța completa podiumul, cu o rată de 2.201 infracțiuni la o sută de mii de locuitori (vezi harta din imagine).
Cele mai liniștite județe de la noi în anul 2016 erau Harghita (1.113 infracțiuni la o sută de mii de locuitori), Satu Mare (997) și Covasna (945).
Dacă ar fi să glumim, putem trage concluzia că maghiarii din Ungaria au o problemă cu infracționalitatea, dar maghiarii noștri sunt cei mai liniștiți români. De asemenea, moldovenii de peste Prut sunt mai liniștiți decât noi, dar moldovenii noștri din Vaslui sunt campioni la infracțiuni în anul 2016. Nu e și cazul celorlalte șapte județe din regiunea istorică a Moldovei de la noi, unde rata infracționalității e considerabil mai scăzută.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu