Cum arată topul principalelor orașe după datoriile primăriilor

   Datoria publică locală a atins la finalul anului trecut valoarea de 15,24 miliarde lei, în scădere cu aproape 800 milioane lei față de valoarea înregistrată la finalul lui 2016. Cea mai mare parte a acestei datorii aparține marilor primării din țară. 

   Din datele financiare publicate de primării, am selectat datoriile pe termen lung (mai mari de un an)  pentru a ne face o idee despre cât de îndatorate sunt primele 20 de primării din țară după numărul populației (inclusiv cele din capitală).

   Capitala, cu cele șapte primării, avea în 2017 datorii pe termen lung în valoare de 6,64 miliarde de lei. Suma reprezenta peste 78% din veniturile totale încasate de cele șase primării și primăria generală în anul 2016 (execuțiile bugetare din 2017 nu sunt publicate de toate primăriile capitalei).

   În afară de Primăria Sector 5, care are un nivel mai redus al datoriei pe termen lung (159 mil. lei), toate celelalte primării din București ocupă primele șase poziții în topul celor mai îndatorate primării din țară (vezi tabelul din imagine).

   Cum arată topul celor mai îndatorate primării din țară?

    Cele mai mari datorii pe termen lung se înregistrau în 2017 la nivelul primăriei generale (2,83 mld. lei - vezi tabelul din imagine), suma fiind echivalentă cu 73% din veniturile totale din 2017 ale primăriei conduse de Gabriela Firea (3,86 mld. lei). 

   Primăria condusă de Robert Negoiță, adică cea a sectorului 3, e pe locul doi pe țară la cuantumul datoriei pe termen lung (1,01 mld. lei). În cazul acestei primării, nu avem datele execuției bugetare din 2017, dar, dacă ne raportăm la veniturile din 2016 (860 mil. lei), putem aprecia că suma datoriei pe termen lung o depășește pe cea a veniturilor. 

   Locul trei în topul celor mai îndatorate primării din țară e ocupat de Primăria Sector 1, cu o datorie pe termen lung de aproape 881 milioane lei. Asta înseamnă aproape 70% din totalul veniturilor din 2017 (1,26 miliarde lei). 

   În afara capitalei, cele mai îndatorate primării de mari orașe sunt cele ale municipiilor Cluj-Napoca (385,7 mil. lei), Iași (345,4 mil. lei) și Galați (299,5 mil. lei - vezi tabelul din imagine).   

   Dintre orașele mari, datele Primăriei Brașov privind datoria pe termen lung, evidențiate în bilanțul contabil, nu sunt disponibile. Oricum, e puțin probabil să depășească cele trei primării sus-amintite din afara capitalei.

    Dintre cele 20 de primării incluse în analiză (primele după numărul populației), cele mai mici datorii pe termen lung le înregistrau primăriile municipiilor Pitești (52,5 mil. lei), Constanța (49,3 mil. lei) și Brăila (14,5 mil. lei).

   Ce primării conduc în topul datoriei publice pe locuitor?

    Din datele INS privind populația după domiciliu și din cele privind datoriile pe termen lung, am calculat datoria pe cap de locuitor. Trebuie precizat faptul că, populația după domiciliu e mai mare decât populația rezidentă, de aceea unele cifre pot părea exagerate. Primăriile primesc cotele defalcate din TVA precum și subvențiile pentru echilibrarea bugetelor în funcție de populația după domiciliu, acesta fiind un motiv suficient de convingător să nu opereze mari modificări care ar afecta numărul populației.

   Cei mai îndatorați locuitori ai unei primării din România sunt cei din capitală. Doar din datoria pe termen lung a primăriei generale împărțită la cele 2,1 milioane de persoane domiciliate ne rezultă o datorie pe cap de locuitor de 1.343 lei (vezi tabelul din imagine). Dacă adunăm și datoriile primăriilor de sector, ne dă o datorie medie pe locuitor în București de 3.479 lei. 

   La nivel de primării de sector, cei mai îndatorați bucureșteni sunt cei din sectorul 1 (3,57 mii/locuitor), urmați de cei din sectoarele 3 și 6 (2,13 mii/locuitor și 1,73 mii lei/locuitor).

   În restul țării, dintre primăriile incluse în analiză, cele mai mari sume datorate de primării pe termen lung pe cap de locuitor se înregistrau în municipiile Oradea (1.308 lei), Ploiești (1.284 lei) și Cluj-Napoca (1.196 lei - vezi tabelul din imagine).

   Cele 20 de primării luate în discuție aveau datorii pe termen lung în valoare de 9,22 miliarde de lei în 2017, asta înseamnând mai mult de 60% din totalul datoriei administrației locale, în condițiile în care capitala și restul primăriilor de municipii incluse în analiză totalizau circa un sfert din populația după domiciliu de la nivel național. 

   Putem trage concluzia că, primăriile orașelor mai mici ca populație decât cele luate în discuție, primăriile comunelor și consiliile județene nu se prea împrumută, iar motivul pentru îndatorarea mai mică ține de faptul că nu-și permit să acceseze împrumuturi, bugetele acestora nelăsând mult spațiu de manevră.