Pages

miercuri, 27 decembrie 2017

Creșterea economică nu te ferește de creșterea sărăciei, cel puțin nu în cazul României

Sărăcia a crescut odată cu economia în România
   Între 2007 și 2016, România a înregistrat a șasea creștere economică cumulată dintre statele UE. Economia României, chiar și cu cei doi ani de recesiune (2009 și 2010), a înregistrat o creștere cumulată de 26,2%.

   Cu creșteri mai mari decât ale noastre, conform datelor preluate din statistica Eurostat și prelucrate pentru  obține creșterea economică cumulată, au fost Irlanda (46,9%), Malta (44,4%), Polonia (41,7%), Slovacia (36,1%) și Luxemburg (27,5% - vezi datele statelor UE în tabelul din imagine).

  Irlanda și-a crescut artificial PIB-ul în ultimii doi ani prin relocarea unor multinaționale în această țară. Luxemburg e un paradis fiscal, iar creșterea economică nu urmează aceleași reguli cu celelate economii. Slovacia și Malta au experimentat doar un an de criză economică, iar aterizările economiilor au fost mult mai line decât în cazul nostru. Polonia e singura țară din UE care n-a înregistrat scădere economică în ultima criză.
   În aceste condiții, creșterea cumulată a economiei României e chiar impresionantă, mai ales, dacă ținem cont de aterizarea dureroasă din anul 2009 (scădere economică de 7,1%). 

   În ultimii ani, guvernanții se laudă cu creșterea economică. Nu am auzit niciun guvernant să se laude cu cea mai mare rată a sărăciei din UE. 

   Da, conform datelor Eurostat pentru anul 2016, România avea cea mai mare rată a sărăciei din UE. Peste un sfert din populația României trăia anul trecut în sărăcie. Bulgarii, cu un procent de 22,9% din populație care trăia în 2016 în sărăcie, stau mai bine decât noi, și tot mai bine decât noi stăteau și în anul aderării la UE (22% față de 24,6%  - vezi tabelul din imagine).

   În 2007 am aderat la spațiul comunitar cu cel mai mare procent din populație aflată în sărăcie, iar în 2016, ce să vezi, suntem tot fruntași la sărăcie, și nu numai atât, rata sărăciei de la noi a crescut față de anul aderării (25,3% față de 24,6%). Deci, a șasea creștere economică cumulată din UE între 2007 și 2016 s-a transpus în creșterea ratei sărăciei

   Datele INS de la regional ne arată că patru regiuni din România și-au redus rata sărăciei între 2007 și 2016 (Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia - vezi harta din imagine). În regiunea Vest s-a înregistrat cea mai mare creștere a ratei sărăciei între 2007 și 2016 (de la 9,8% la 25,1%). Creșteri ale ratei sărăciei s-au mai înregistrat în regiunile București-Ilfov, Sud-Est și Centru (vezi harta din imagine).

   Datele Eurostat ne arată că în majoritatea statelor UE a crescut rata sărăciei. Excepțiile fericite sunt Finlanda, Marea Britanie, Irlanda și Croația. În cazul Croației, raportarea s-a făcut la anul 2010, deci nu prea joacă în același meci cu celelalte state. În Polonia, rata sărăciei din 2016 avea aceeași valoare cu cea din 2007
   Restul de 23 de state, între care și România, au înregistrat creșteri ale ratei sărăciei. Dintre aceste 23 de state, doar 3 state (Portugalia, Italia și Grecia - vezi tabelul din imagine) au înregistrat o scădere economică cumulată în perioada 2007 - 2016. Aceste trei state măcar au o scuză, noi și restul de 21 de state nu avem. 

   Ce avem totuși în comun majoritatea statelor UE, de vreme ce mai toate statele am înregistrat creșteri ale ratei sărăciei, e austeritatea. Politicile impuse de madam Merkel și slugile adiacente sunt supectul principal pentru creșterea ratei sărăciei. Nici Germania n-a fost scutită de creșterea ratei sărăciei.

   În aceste condiții, ne-am putea gândi că România are o scuză pentru că a crescut sărăcia odată cu creșterea economiei, doar că adevărul e puțin mai complicat

   INS-ul nostru calculează și transmite Eurostatului pragul de sărăcie pentru o persoană. Anul trecut, acest prag de venituri anuale a avut valoarea de 1.469 euro (6.530 lei pe an - 544 lei lunar). Sub acest prag ești considerat o persoană săracă. Valoarea pragului de sărăcie din România e cea mai scăzută din UE, fiind chiar sub cea înregistrată în Bulgaria (1.891 euro - vezi tabelul din imagine). 
   Aici e problema. Cum calculează INS-ul acest prag de sărăcie, de vreme ce nivelul prețurile de la noi e mai mare decât cel din Bulgaria (52,3% față de 47,7% din media UE - accesează datele aici)? 
   Deci, dacă nivelul prețurilor din Bulgaria e mai mic decât la noi, iar pragul de sărăcie pe persoană e mai mare cu peste 400 de euro pe an, e clar că pragul e calculat în așa fel încât adevărul să fie puțin fardat. Dacă am avea un prag de sărăcie măcar la nivelul Bulgariei, rata sărăciei ar ajunge la 30%.

   Guvernantul român e de obicei un habarnist în materie de economie. După venirea la putere, prin 2012, Ponta era foarte bucuros că a înțeles în sfârșit care e treaba cu PIB-ul. Îi explicase Florin Georgescu cum stă treaba. Vă dați seama că ditamai prim-ministrul în funcție habar n-avea ce înseamnă cel mai utilizat indicator economic. 
    Creșterea economică din România nu se regăsește în buzunarele fiecăruia, iar această realitate e pusă în evidență de evoluția indicatorilor nivelului de trai, doar că guvernații preferă întotdeauna să se raporteze la cifrele care dau mai bine

  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu