Mai bine mai târziu decât niciodată - așa se poate rezuma poziția BNR-ului exprimată prin intermediul economistului-șef Valentin Lazea. La doisprezece ani de la adoptarea cotei unice, unii, puțini ce-i drept, realizează că avem o problemă - inegalitatea veniturilor din România a crescut.
Coeficientul Gini, care măsoară dispersia veniturilor, avea anul trecut în România valoarea de 34,7. Coeficientul ia valori între 0 și 100, valorile mai apropiate de 0 semnificând o distribuție mai echilibrată a veniturilor.
Acum doi ani situația era și mai gravă, valoarea coeficientului fiind de 37,4 (vezi tabelul din imagine). Scăderea semnificativă a venit ca urmare a creșterilor salariului minim din ultimii doi ani. E probabil ca reducerea acestuia să continue și anul acesta, pentru că și anul acesta s-a majorat salariul minim, dar, în același timp, s-au majorat și unele venituri care deja erau mai mari decât media, cum ar fi cele ale aleșilor locali și din administrația centrală și a altor categorii de privilegiați.
Cu o valoare a coeficientului Gini de 34,7 suntem pe locul antepenultim între statele din UE care au publicate datele pentru anul trecut.
Stăm, totuși, mai prost decât în anul 2000, când Nae Caramfil împărțea România în prinți și cerșetori în filmul Filantropica. În acel an, indicele Gini avea valoarea de 29. Vedem că, de fapt, acum România e împărțită între prinți și cerșetori.
În 2008, la trei ani de la adoptarea cotei unice, indicele ajunsese la 35,9 (vezi tabelul din imagine). În 2011, ca urmare a tăierii salariilor bugetarilor, indicele scăzuse la 33,5, pentru ca apoi să crească din nou odată cu reîntregirea salariilor și reintrarea economiei pe creștere economică.
În majoritatea statelor care au adoptat cota unică, inegalitatea veniturilor a crescut ulterior
Câte state din UE mai au cotă unică?
Ca România (cotă unică 16%), cu aceeași nivel al cotei pentru persoane și pentru companii, chiar dacă procentul diferă, mai sunt: Bulgaria (cotă unică 10%), Lithuania (cotă unică 15%) și Estonia (cotă unică 20%).
În afară de aceste state mai sunt trei state din UE cu cotă diferită pentru persoane și pentru companii.
În Ungaria cota unică pentru persoane e de 15%, iar, începând de anul acesta, pentru companii e de 9%.
Letonia are cotă unică pentru companii de 23% și cotă unică 23% pentru persoane, dar și o taxă de solidaritate pentru persoanele cu venituri mari (34%). De la anul, guvernul acestei țări a anunțat că va introduce o taxare progresivă.
Cehia are cotă unică doar pentru persoane doar, de 19%, dar există și aici o taxă de solidaritate de 7% pentru persoanele cu venituri mari.
Deci, nu prea putem vorbi de o cotă unică nici în cazul taxării veniturilor persoanelor din Cehia și nici în cazul celor din Letonia, de vreme ce persoanele cu venituri mai mari sunt taxate suplimentar.
În afară de aceste state, din 2004 până în 2013, și Slovacia a avut cotă unică la fel pentru veniturile persoanelor și a companiilor (19%). În 2014, în această țară s-au reintrodus cotele progresive de impozitare.
În restul Europei, state cu cote unice, fie la fel pentru persoane și companii, fie diferite, mai erau în: Rusia, Belarus, Ucraina, Serbia, Albania, Macedonia, Bosnia și Georgia.
Observăm că doar în est există apetență pentru cota unică, iar în cadrul UE doar noi, bulgarii, lituanienii și estonii avem aceeași cotă pentru persoane și companii.
În cazul nostru și al vecinilor bulgari, care au trecut la cota unică în 2008, coeficientul Gini din 2016 e mai mare decât în anul 2000 (vezi tabelul din imagine).
În cazul Estoniei, prima țară care a adoptat cota unică în 1994, coeficientul e mai mic decât în anul 2000, dar nu știm dacă e mai mic și decât în perioada anterioară adoptării , pentru că nu există date disponibile.
Coeficientul Lituaniei, care a adoptat cota unică în 1995, are valori mai mari în 2016 decât în anul 2000, dar nu știm cum era înainte de anul adoptării.
În cazul celorlalte trei state din UE (Ungaria, Cehia și Letonia - vezi tabelul din imagine), care au diferite cote de impozitare pentru persoane și companii, valorile coeficientului Gini din 2016 sunt mai mari decât în anul 2000 (Letonia a adoptat cota unică în 1995).
Datele pentru statele din afara UE ce au cotă unică (Macedonia și Serbia - vezi tabelul din imagine) ne arată valori mari ale acestui indicator.
Dintre statele UE care au astăzi cotă unică, doar Estonia și-a redus inegalitatea veniturilor față de anul 2000 (față de perioada anterioară adoptării cotei unice nu știm). Celelalte state au experimentat o creștere a valorii coeficientului Gini față de anul 2000. Trebuie înțeles că, pentru niciunul dintre aceste state, anul 2000 n-a însemnat un punct de glorie economică, ci din contră.
Vedem că Slovacia a renunțat la cota unică și Letonia se pregătește să renunțe începând de la anul. De asemenea, vedem că unele state au cotă unică și taxă de solidaritate, care e un fel de impozitare progresivă. Toate acestea ne arată că miracolul numit cotă unică duce la o polarizare a veniturilor, care, dacă nu e atenuată, în timp va conduce la alte probleme de tipul revoltelor populare.
O alta problema a noastra este ca in contul taxelor platite, nu beneficiem de nimic. Nici pensie substantiala, nici asistenta sanitara si nici infrastructura.
RăspundețiȘtergere