Pages

luni, 11 septembrie 2017

Cele mai mari rate ale abandonului școlar se înregistrează în județe din Ardeal și Banat

Topul județelor după rata abandonului din învățământul preuniversitar
   În prima zi de școală asistăm la prezentarea unor serii de statistici, dintre care cele mai multe preluate în mod urechist

   Zilele trecute, a circulat o statistică a Eurostatului privind abandonul școlar la populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, deci vorbim, în mare parte, de tineri care au absolvit maxim nivelul de învățământ gimnazial și care nu mai urmau nicio formă de învățământ la momentul realizării anchetei statistice (accesează aici datele Eurostat). 
   Conform datelor Eurostat, anul trecut, eram pe locul trei în UE în privința tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit maxim gimnaziul și nu mai urmează nicio formă e învățâmânt (18,5% din totalul popula'iei 18 - 24 ani). Înaintea noastră erau Spania (19%) și Malta (19,6%). 

   INS-ul nostru calculează rata anuală a abandonului din învățământul preuniversitar în funcție de nivelurile primar și gimnazial, liceal și profesional, postliceal și de maiștri. Spre deosebire de Eurostat, care face o anchetă statistică, datele INS sunt mai exacte pentru că au ca sursă statisticile inspectoratelor școlare.
   Ultimile date INS sunt din anul 2015, datele pentru anul trecut vor apărea, probabil, spre finalul anului. Conform datelor INS, în 2015, România avea o rată de abandon în învățământul primar și gimnazial de 1,8%, de 3,6% în învățământul liceal și profesional și de 9,7% în învățământul postliceal și în școlile de maiștri (vezi tabelul din imaginea 2). 


   Ca număr absolut, în urmă cu doi ani, au abandonat școala 30,8 mii de elevi de învățământ primar și de gimnaziu, 26,7 mii de liceeni și elevi de școli profesionale și 9,6 mii de elevi de școli postliceale și de maiștri.

   Dacă aplicăm aceste procente la populația din învățământul preuniversitar, rezultă că în 2015 au renunțat la școală circa 67,2 mii de elevi din totalul de 2,55 milioane (inclusiv școlile speciale), ceea ce duce la o rată a abandonului totală de 2,6% (vezi tabelul din imaginea 1). 

   Cum arată topul județelor după rata abandonului din învățământul preuniversitar?


Cele mai mari rate ale abandonului școlar se înregistrează în județe din Ardeal și Banat
   Pentru a afla rata de abandon pe tot învățământul preuniversitar (INS-ul calculează doar pe nivelurile primar și gimnazial, liceal și profesional, postliceal și al școlilor de maiștri) am raportat cifrele de pe niveluri la populația școlară aferentă și am aflat numărul total de abandonuri în 2015.

   Datele ne arată că cele mai mari rate ale abandonului se înregistrează în județele din Ardeal, și nu din Moldova sau Oltenia, cum am fi înclinați să credem. 

   Caraș - Severin (4,4%), Brașov (4,2%), Covasna (4,0%), Sibiu (3,9%) și Hunedoara (3,9% -vezi tabelul din imaginea 1) conduc în topul județelor cu cele mai mari rate ale abandonului în învățământul preuniversitar. Media națională a abandonului e de 2,6% în anul 2015.

   Surprinzător, rata mare a abandonului nu pare să se suprapună pe județele sărace, ci pe județe bogate și sărace, fără un tipar anume.  Județe bogate, precum Brașov, Sibiu, Timiș, Constanța, Bihor, Arad au rate mai mari ale abandonului în învățământul preuniversitar decât județe sărace precum Giurgiu, Vaslui, Teleorman, Mehedinți (vezi tabelul din imaginea 1).
   Cele mai scăzute rate ale abandonului din învățământul preuniversitar se înregistrau în județele Dâmbovița (1,7%), Suceava (1,7%) și Argeș (1,6% - vezi tabelul din imaginea 1).
   
   Ca număr absolut, cei mai mulți elevi care au abandonat școala în anul 2015 sunt din București (5,3 mii) și județele Constanța (2,9 mii), Brașov (2,8 mii), Dolj (2,6 mii) și Iași (2,6 mii).

   Rata abandonului școlar la nivel de învățământ primar și gimnazial în 2015 avea cele mai mari valori în județele Covasna (3,9%), Brașov (3,5%), Călărași (3,5%), Caraș - Severin (3,1%) și Arad (2,8% - vezi tabelul din imaginea 2). Media națională  era de 1,8%

   Rata abandonului din învățământul liceal și profesional, conform datelor INS, avea cele mai mari valori în județele Sibiu (6,8%), Satu Mare (5,9%), Hunedoara (5,5%), Caraș - Severin (5,4%) și Brașov (4,8%). Media națională din 2015 era de 3,6%.

   Rata abandonului din învățământul postliceal și din școlile de maiștri atingea cele mai mari valori în județele Harghita (17,7%), Ialomița (16,4%), Brăila (16,1%), Satu Mare (16,0%) și Tulcea (15,7% - vezi tabelul din imaginea 2). Media de la nivel național e de 9,7%.

   Datele INS nu ne arată o legătură clară între sărăcia din unele județe și abandonul școlar. Această legătură, dacă există, trebuie pusă în evidență de anchete detaliate la nivelul fiecărui județ. E clar că nimeni nu se uită pe aceste date ale INS, nici măcar cei din Ministerul Educației, pentru că majoritatea celor ce abordează subiectul o fac urechist și au impresia că regiunile sărace, precum Moldova, conduc topul abandonului școlar. Din contră, județele bogate conduc în topul abandonului școlar, iar anchetele care să lămurească cauzele lipsesc cu desăvârșire.
   Cei peste 67 de mii de elevi care au abandonat școala în urmă cu doi ani sunt puțin peste populația municipiului Sfântu Gheorghe (reședința unui județ cu rată mare a abandonului), iar mulți dintre aceștia nu vor avea nici măcar ocazia să servească în viitor mititei românilor sau maghiarilor la Kaufland, pentru că nu vor avea nivelul de școlarizare necesar pentru ocuparea acestui post.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu