Pages

joi, 24 august 2017

De câte ori a dat-o în bară Comisia Națională de Prognoză cu estimările sale

De câte ori s-a înșele Comisia Națională de Prognoză   În iarnă s-a făcut mare tam-tam pe prognoza, grăbită parcă, a Comisiei Naționale de Prognoză, care sălta PIB-ul și creșterea economică, ca să se potrivească cu bugetul și, mai ales, celebrul program de gubernie a lui Dragnea.

   Față de prognoza din toamna anului trecut, PIB-ul estimat pentru anul acesta sălta cu aproape 8 miliarde de lei, iar creșterea economică urca de la 4,3 la 5,2%. Pare curat exercițiu de manipulare a cifrelor de către statistica oficială, iar opozanții s-au lansat în intrări la rupere la cei de la CNP. Unii, care nu prea pricepeau mare lucru, repetau și ei ca papagalii ce spunea Gavroche-ul revoluției contra CNP - Florin Câțu. 
   Tot Florin Câțu e cel care a atacat câteva luni mai târziu cifrele Institutului Național de Statistică privind creșterea economică din primul trimestru. Din calculele lui, nu reieșea așa o creștere de mare, care va să zică, atât CNP-ul, cât și INS-ul, sunt două instituții pline de aserviți ai PSD. 

   Hai să vedem, de câte ori prognozele CNP privind creșterea economică și mărimea PIB-ului în prețuri curente au fost contrazise de datele finale ale INS-ului.

   Am luat prognozel CNP pentru perioada  2007 - 2017 privind creșterea economică și estimarea PIB-ului în prețuri curente. Datele pentru fiecare an sunt preluate din prognoza de toamnă din anul anterior (vezi tabelul din imagine). Pentru anul 2017, am luat atât prognoza din toamna anului trecut, cât și pe cele două de anul acesta. 

   Datele privind PIB-ul în prețuri curente sunt foarte importante pentru croirea bugetului pentru anul viitor.  Ai o estimare de PIB, știi în general cât colectezi la buget ca procent din PIB, deci îți poți face un buget bazat pe cifrele estimate. Dacă estimările sunt sub realitate, atunci și veniturile la buget sunt mai mari, dacă, din contră, sunt peste, atunci bugetul tău e nerealist.

   Deci, acceptăm ca fiind o prognoză bună, dacă cifrele prognozate se încadrează sub cifrele finale ale INS și Eurostat privind PIB-ul în prețuri curente și creșterea economică din acel an. Chiar dacă sunt sub cifrele finale, și realitatea arată o creștere economică mai mare sau un PIB în prețuri curente mai mare, finalul e fericit. Când estimările sunt sub realitate, atunci CNP-ul a dat-o în bară.

   Din cele 11 prognoze privind creșterea economică pentru anii 2007 - 2017, patru prognoze n-au avut nicio legătură cu realitatea (vezi tabelul din imagine). Acceptăm că anul acesta, atât prognoza din toamna trecută e în grafic, cât și cele de la început de an și din primăvară.
   Anii în care CNP-ul a dat rău cu oiștea-n gard sunt în perioada 2009 - 2012. În anul 2012, exasperați, probabil, de faptul că au deja trei ani de rateuri, pentru prima oară n-au mai avansat o cifră de creștere economică, ci un interval. Oricum, nici acest interval nu a fost confirmat de realitate. 
   Anul 2009 e unul de înrămat pentru a sta dovadă că realitatea te lovește câteodată mult mai rău decât crezi. Dacă la sfârșitul lui 2008, CNP-ul prognoza o creștere economică de 6%, realitatea a confirmat o scădere economică  de 7,1% (vezi tabelul din imagine).

   În cazul estimărilor pentru PIB-ul în prețuri curente, CNP-ul s-a înșelat de doar două ori în cei 11 ani (anii 2009 și 2013 - vezi tabelul din imagine). 
   În anul 2009, între PIB-ul estimat și cel real a existat o abatere de aproape 12% (511 față 579 miliarde de lei - vezi tabelul din imagine). A fost cam nasol pentru guvernul de atunci să se trezească cu o asemenea diferență. Soluția găsită a fost împrumutul de la FMI, decizie ce ne-a mai costat un an de criză, pentru că în anul următor s-au tăiat salariile din sectorul public, la cererea FMI, mizând pe slugărnicia lipsită de idei a guvernului. Această măsură a amânat relansarea economiei prin omorârea consumului.

   Per ansamblu, CNP-ul nostru are un bilanț pozitiv în prognozele sale, iar ceea ce-i mai important, e faptul că, în ultimii trei aniprognozele n-au fost nerealiste (anul acesta nu intră în discuție - vezi tabelul din imagine), iar economia a evoluat mai bine decât estimările puțin conservatoare.
   

Un comentariu:

  1. Ar fi interesant un articol in acelasi sens, dar despre Consiliul fiscal, care daca nu face prognoze face diverse afirmatii "independente"despre economie.

    RăspundețiȘtergere