În ultimii ani, asistăm la o paradă triumfalistă a raportărilor despre dezvoltarea domeniului hig-tech în România. Clujul ne este prezentat ca un nou Silicon Valley, iar celelalte orașe mari țin și ele aproape. IT-ul a depășit ponderea agriculturii în PIB. Start-up-urile românești sunt trofee de preț pentru investitorii din domeniul IT.
Te-ai gândi că, odată ieșit afară, văzduhul e brăzdat de mașini zburătoare, iar pe câmpuri, țăranii stau la capăt de ogor cu o telecomandă, mânuind wireless vreo zece-douăzeci de sape, binențeles, și ele ultimul răcnet în materie de high-tech. De toată această expansiune a științei și tehnologiei românești, Eurostatul nu prea are habar. Poate le spune și lor cineva ce lucruri mărețe înfăptuim noi și ei habar nu au.
Suntem buni, dar nu ne vede nimeni. Suntem, de asemenea, pe ultimul loc în UE în privința resursei umane pregătită sau ocupată în domeniul științei și tehnologiei raportată la populația activă, fiind devansați inclusiv de Bulgaria (vezi harta din imagine). România e singura țară din UE în care resursa umană calificată și/sau ocupată în domeniul științei și tehnologiei are o pondere mai mică de 30% din populația activă. Doar 27,6% din populația activă din România avea pregătire și/sau era ocupată în domeniul științei și tehnologiei. Toate statele ex-comuniste înregistrau valori ale acestei ponderi mai mari decât noi, iar cel mai apropiată de noi era Slovacia (34,2% - vezi harta din imagine).
La nivel de regiuni de dezvoltare, anul trecut, București-Ilfov era pe primul loc, cu un procent de 46,8% din populația activă pregătită sau ocupată în domeniul științei și tehnologiei.
Chiar și cu acest procent, regiunea capitalei noastre e sub regiunile capitalelor Bulgariei (Yugozapaden - 47,8%), Ungariei (Kosep-Magyarorszag - 48,5%) și Poloniei (Mazowieckie - 50,3% - vezi harta din imagine). Dacă e să analizăm situația din interiorul țării, conform datelor Eurostat, în nicio regiune, în afară de cea a capitalei, nu s-a depășit anul trecut procentul de 30% din populația activă pregătită sau ocupată în domeniul științei și tehnologiei. Silicon Valley, păzea, că venim!
Dacă în privința resursei umane stăm prost, nici în privința populației ocupate în domeniul high-tech nu stăm pe roze. București-Ilfov e regiunea din țară cu cel mai mare procent de populație ocupată în domeniul high-tech (7,6% din populația ocupată - acceseaza aici datele Eurostat). Regiunea capitalei Sofia (Yugozapaden) are o pondere a populației ocupate în domeniul high-tech de 8%, iar regiunea capitalei Budapesta (Kosep-Magyarorszag) de 8,6%. În interiorul țării, după regiunea capitalei, cele mai mari valori ale populației ocupate în domeniul high tech se înregistrau în regiunile Vest (5,4%) și Centru (2,7% - accesează aici datele Eurostat).
Ok, deci nu rupem gura târgului nici la capitolul populației ocupate în high-tech și nici în ceea ce privește perspectivele acestui domeniu, de vreme ce, ponderea resursei umane din acest domeniu e cea mai mică dintre statele UE. De ce ne place nouă să ne împăunăm cu un domeniu în care suntem pe ultimul loc din UE? Toate creșterile înregistrate de acest domeniu în UE sunt în linie cu ceea ce se întâmplă în alte state ex-comuniste, ba chiar creșterile noastre, atât pe partea de resursă umană, cât și pe partea de populație ocupată în domeniul high-tech, sunt mai mici, și, totuși, noi insistăm c-am fi mai cu moț.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu