Pages

joi, 9 februarie 2017

Cât contează capitalul străin în economia românească

Ce pondere are în economie capitalul străin, ce forță de muncă angajează și ce profituri obține
   Odată cu protestele din ultimile săptămâni, au apărut multe voci ce au început să înfiereze cu mânie proletară multinaționalele care au fost de partea protestatarilor. 

   În România, capitalul străin e confundat cu multinaționalele, iar, pentru unii urechiști în ale economiei, investițiile străine sunt echivalente cu ponderea capitalului străin în economie

    Trebuie știut că, de statistica investițiilor străine directe (ISD) se ocupă doar BNR-ul. ISD-urile nu sunt totuna cu ponderea capitalului străin în economie (acesta având o pondere mai mică). De asemenea, o companie cu capital străin nu-i totuna cu ceea ce înțelegem noi printr-o multinațională, adică o companie mare cu activitate complexă derulată în „n” țări. Ea poate fi un SRL, cu un sediu în altă țară și cu doi-trei angajați care-și desfășoară activitatea în România. 

    BNR-ul definește ca fiind ISD capitalul social vărsat și rezervele ce revin unui nerezident, cu cel puțin 10% din capitalul subscris al unei societăți rezidente. Așadar, datele oferite în privința numărului angajaților ce lucrează în întrepriderile ISD sau a cifrelor de afaceri ale acestor întreprinderi nu trebuie confundate cu cele ale companiilor cu capital majoritar străin.

   INS-ul nu are o statistică regulată a companiilor cu capital străin, care să ne ajute să identificăm, an de an, ponderea deținută de capitalul străin în economie, în numărul angajaților, în cifra de afaceri. Odată la câțiva ani realizează o cercetare privind activitatea multinaționalelor și a filialelor străine din România, din care aflăm niște date relevante (ultima apariție a fost în 2014, cu date din 2013). 

    Registrul Comerțului realizează o statistică regulată cu numărul și valoarea capitalului social subscris al companiilor cu participare străină la capital, dar nici aceasta nu ne dă o idee exactă asupra ponderii capitalului străin.

   Așadar, nu există o statistică regulată a multinaționalelor ce activează în România. Cea mai apropiată de această statistică e cercetarea ocazională realizată de INS, referitoare la activitatea multinaționalelor și a filialelor străine și nu raportările ISD-urilor făcută de BNR sau cea a Registrului Comerțului, pentru că în intreprinderile ISD și în societățile cu participare străină la capital intră și acționariatul străin minoritar.

   Ce spune statistica BNR despre Investițiile Străine Directe (ISD)

   În 2015, suma la care se ridicau investițiile străine directe era de 64,4 miliarde de euro (vezi tabelul din imagine). Din totalul ISD-urilor, doar 36,5 miliarde de euro reprezentau investiții străine greenfield, adică pornite de la zero. Restul, de 27,9 miliarde de euro, reprezentau fuziuni și achiziții.

    Tot din statistica BNR aflăm câți salariați lucrau în întreprinderile ISD în 2015. Numărul mediu al acestora era de 1,23 milioane. Asta însemna, dacă ținem cont de numărul mediu de salariați din economie al INS-ului (4,61 milioane - vezi tabelul din imagine), că în întreprinderile ISD lucrau 26,6% din totalul salariaților din economie

   Cifra de afaceri a întreprinderilor ISD rse ridica la valoarea de 143,9 miliarde de euro în 2015. Asta reprezenta 52,3% din totalul cifrei de afaceri a companiilor din România (274,9 miliarde de euro, conform datelor Registrului Comerțului).

   Datele INS din cercetarea „Activitatea filialelor străine din România” sunt din 2013, dar ne permit o comparație cu datele BNR din același an (vezi datele BNR din 2013 în tabelul din imagine). În acel an, multinaționalele și filialele străine din România  aveau o cifră de afaceri de 113,8 miliarde de euro. Întreprinderile ISD din statistica BNR aveau în 2013 o cifră de afaceri de 142,2 miliarde de euro. Vedem, așadar, că e o diferență mare între cele două. Și în privința salariaților e o diferență mare (de 987,8 mii în cercetarea INS și de 1,15 milioane în statistica BNR). Din acest motiv, întreprinderile ISD nu trebuie confundate cu multinaționalele și filialele străine din cercetarea ocazională a INS.

   Așadar, întreprinderile ISD din statistica BNR dețineau 26,6% din numărul mediu de salariați din economie și produceau 52,3% din cifra de afaceri a companiilor din economie. În cercetarea INS cu date din 2013, multinaționalele și filialele străine din România dețineau 44,6% din cifra de afaceri a companiilor și 22,2% din numărul mediu de salariați.Te-ai gândi că la așa cifre, profiturile capitalului străin duduie. Adevărul e altul.

   Cât din capitalul investit în România e deținut de investitorii străini și ce profituri produce

   Studiul realizat de Florin Georgescu (Prim vice-guvernatorul BNR), „Capitalul în România anului 2015”, ne arată că ponderea capitalului străin în economia națională era de 48%, iar a celui autohton (privat și de stat) era de 52%. Datele erau aferente anului 2014, iar capitalul investit în economia națională era de 118 miliarde de euro (vezi datele din imagine). Conform acestui studiu, capitalul autohton era majoritar. 

   Profitul net al companiilor cu capital majoritar străin din 2014 a fost de 1,1 miliarde de euro. Companiile cu capitalul privat și de stat majoritar autohton au înregistrat un profit net de 3,6 miliarde de euro (0,5 miliarde de euro fiind înregistrat de cele de stat). Care va să zică, la o pondere a capitalului autohton de 52% în economie, profitul net obținut de companiile românești e de 76,6% din totalul profitului net de la nivelul economiei

   Diferența de randament e netă în favoarea capitalului autohton și asta ridică serioase semne de întrebare asupra modului cum sunt diminuate prin costuri de transfer profiturile companiilor străine. Nu putem însă să estimăm cât contribuie la buget companiile străine, de vreme ce nu există nicio statistică în acest sens. 

   Marii contribuabili din economie (ce contribuie cu aproximativ jumătate din veniturile colectate de ANAF) conțin atât companii cu capital majoritar autohton (Romgaz, Hidroelectrica), cât și companii cu capital majoritar străin (Petrom, Dacia). O estimare corectă e greu de făcut, dar faptul că în privința profiturilor, statul e fentat, ne poate ridica semne de întrebare și în privința restului colectării.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu