Pages

vineri, 10 iunie 2016

Din 2008 încoace, datoria publică s-a triplat, iar veniturile la buget au crescut cu 17%

Datoria publică 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015
   80% din PIB - asta e limita superioară a sustenabilității unei datorii publice în accepțiunea celor mai mulți economiști. În UE sunt multe state ce-au depășit această limită și încă n-au dat faliment. Noi, conform datelor MFP, stăm încă bine, cu un procent al datoriei publice de 38,4% din PIB (vezi tabelul din imagine).

   De ce României nu i se aplică limita sustenabilității datoriei publice de 80% din PIB?

   România are o limită mai coborâtă, și asta e din cauza veniturilor reduse la buget. Dacă în UE, veniturile medii atrase la bugetele statelor membre în 2015 erau de 45,2% din PIB, la noi, grație celui mai slab Fisc din UE, procentul de colectare a fost de 32,8% din PIB. De fapt, niciodată din 2008 încoace n-am fost capabili să depășim pragul de 33% din PIB (vezi tabelul din imagine). 
   Dacă suntem atât de slabi la colectare, atunci, limita sustenabilității datoriei nu ni se aplică, pentru că, deși avem un PIB de peste 160 de miliarde de euro (atât a fost anul trecut), la buget am colectat doar 52,6 miliarde de euro. Dacă am fi fost măcar la media de colectare din UE, ar fi trebuit să colectăm, anul trecut, circa 72,5 miliarde de euro, deci cu 20 de miliarde de euro în plus. Corelând gradul de colectare cu pragul sustenabilității, ne iese că limita îndatorării noastre e pe undeva la 58% din PIB. Așadar, nu suntem pe roze.
   Contraargumentul că ne vom îmbunătăți gradul de colectare nu ține, pentru că dacă n-am fost capabili din 2008 încoace, și nici înainte de 2008, în anii de boom economic, n-am fost capabili (conform Ministerului de Finanțe, între 2004 și 2007, gradul de colectare a fost cuprins între 30,9% și 32,1% din PIB). Atunci, asta e, atât putem noi. Dacă nu putem aduna mai mult la buget, și nu putem, nu putem nici să ne îndatorăm la fel de mult ca alții care adună mai multe venituri la buget.

   Ceasul datoriei ticăie și, cu banii împrumutați până acum, n-am făcut nimic.

   La ultima criză, începută în 2009, datoria publică (guvernamentală și locală) a sărit brusc, de la aproape 19 miliarde de euro la sfârșitul lui 2008 (13,2% din PIB - vezi tabelul din imagine), la aproape 38 de miliarde de euro (29,9% din PIB) la sfârșitul anului 2010. În cei doi ani de recesiune (din 2011 am reintrat pe creștere economică), datoria s-a dublat în euro, iar ca procent în PIB a crescut cu 16 puncte procentuale. De atunci și până în prezent, datoria a mai crescut cu aproape 24 de miliarde de euro, ajungând, la finalul anului trecut, la 61,6 miliarde de euro și, culmea, n-a fost nicio criză, ci din contră, au fost ani de creștere economică.

    Întrebare: dacă pe timp de creștere economică te împrumuți în draci și dai banii pe autostrăzi ce trebuie demolate, deci, ca și cum i-ai arunca, ce vei face pe timpul unei alte crize?

   Din 2008 încoace, datoria publică, exprimată în euro, a crescut de peste 3 ori (de la 18,7 miliarde de euro la 61,6 miliarde euro). PIB-ul, exprimat în euro, a crescut cu 12% (de la 142,4 miliarde de euro la 160,4 miliarde de euro), iar veniturile la buget ne-au crescut cu 17% (de la 45 miliarde de euro la 52,6 miliarde de euro - vezi tabelul din imagine).
   Ca să întregim puzzle-ul, mai spunem că deficitele adunate ale bugetului centralizat (diferențele între cheltuieli și venituri) au totalizat 30,4 miliarde de euro din 2008 până în 2015. Pentru a acoperi aceste deficite, am înregistrat o creștere a datoriei cu 42,9 miliarde de euro. Problema e că, tot din 2008 încoace, am plătit dobânzi de 15,5 miliarde de euro și rambursări de credite de 8,1 miliarde de euro (vezi datele în tabelul din imagine). Poate nu toate dobânzile și rambursările sunt pentru împrumuturile de după 2008, dar cea mai mare parte din ele sunt, pentru că majoritatea împrumuturilor de dinainte de criză au fost refinanțate după.

   Ok, deci tragem linie și vedem cum sună. Pentru 30,4 miliarde de euro (deficite), cu care am făcut ... nimic, ne-a crescut datoria cu 42,9 miliarde de euro, și am plătit deja până acum 23,6 miliarde de euro, reprezentând dobânzi și rambursări de credite. 

   Nu stăm pe roze, deși unii cred că stăm pentru că ei ne compară cu o țară normală. O țară normală culege mai mult din pomul numit PIB și tot o țară normală, dacă se împrumută, face ceva cu banii, și nicidecum autostrăzi demolate.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu