Conform ultimelor date ale Băncii Naționale a României pe luna aprilie, creditele restante acordate clientelei nebancare în lei și în valută totalizau 19,64 miliarde lei. Suma este în scădere cu aproape 1,2 miliarde de lei față de luna decembrie a anului trecut. În clientela nebancară intră atât persoanele fizice cât și cele juridice.
Să ne lămurim de ce statistica BNR nu e aceeași cu cea a Centralei Riscului de Credit și a Biroului de Credit
Conform Centralei Riscului de Credit din BNR, persoanele fizice aveau credite restante în valoare de 6,11 miliarde de lei. Centrala ia în calcul doar creditele mai mari de 20 de mii de lei acordate de bănci și IFN-uri, restul creditelor restante, mai mici de 20 mii lei, fiind raportate de Biroul de Credit. Toate creditele restante, conform statisticilor Centralei, sunt de 31,6 miliarde lei. Deducem din statistica Centralei Riscului de Credit, creditele restante acordate persoanelor fizice reprezentau 19,3%.
La Biroul de Credit figurează creditele restante acordate de bănci și IFN-uri cu o valoare mai mică de 20 de mii de lei. Aici, majoritatea datornicilor sunt constituiți din persoane fizice. Toate restanțele de la Biroul de Credit se ridică la 11,3 miliarde de lei.
Deci, dacă adunăm datele Centralei și cele ale Biroului, ne iese că totalul creditelor restante la nivel național e de 42,9 de miliarde de lei.
Diferența între statistica BNR, în care restanțele cumulează circa 19,64 miliarde de lei și statisticile Centralei și Biroului (31,6 miliarde lei + 11,3 miliarde de lei) e dată de modul de tratare în situațiile financiare ale băncilor. Multe bănci și-au curățat situațiile financiare de creditele restante ce-au intrat în categoria neperformantelor, iar statistica BNR cuprinde doar situațiile curățate ale băncilor, CREDITCOOP și a băncilor de locuințe (care sunt IFN-uri). Centrala și Biroul sunt cele ce păstrează toate creditele restante, indiferent dacă mai figurează sau nu în situațiile financiare ale băncilor, precum și pe cele ale IFN-urilor. Dacă sumele sunt scoase din situațiile financiare, asta nu înseamnă că banca nu le va urmări.
Lămurind această situație, putem estima că, din totalul creditelor restante din statisticile Centralei Riscului de Credit și a Biroului de Credit, persoanele fizice dețin circa 39%, restul ținând de persoanele juridice.
Ce județe au cele mai mari sume restante la creditele în lei și valută?
În aprilie anul curent, Bucureștiul și Ilfovul (statistica BNR ia împreună cele două entități administrative) conduceau în topul creditelor restante în lei și valută cu o sumă totală de 6,48 miliarde de lei (vezi tabelul din imagine). Vorbim despre creditele ce se regăsesc în situațiile financiare ale băncilor, băncilor de locuințe și CREDITCOOP.
Suma e echivalentul a 33% din totalul creditelor restante de la nivel național. Putem estima că și în cazul creditelor restante neincluse în statistica BNR, Bucureștiul și Ilfovul au cel puțin aceeași pondere.
După capitală, județul Timiș, este, conform statisticii BNR, cu cele mai mari sume restante ale creditelor acordate clienților nebancari (persoane fizice și juridice), cu 1,04 miliarde lei. Brașovul, Constanța, Sibiul, Bihorul și Clujul sunt județele care urmează în topul creditelor restante (vezi situația detaliată în tabelul din imagine). Se observă că e vorba de județe dezvoltate economic, ceea ce confirmă faptul că majoritatea restanțelor e deținută de companii, și nu de pesoane fizice.
În coada topului se află județele Dâmbovița, Caraș-Severin, Ialomița și Covasna, cu credite restante mai mici de 100 de miliane de lei.
Indiferent dacă ne referim la statistica BNR-ului sau la cea a Centralei Riscului de Credit și Biroului de Credit, băncile și IFN-urile și-au încasat-o rău de tot în ultimii ani. Cele 9,5 miliarde de euro, cât e echivalentul celor 42,9 miliarde de lei (creditele restante cumulate ale Centralei și Biroului), în mare parte fiind categorisite neperformante, vor trebui fi recuperate de undeva. Ghici, de unde?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu