Factorii de producție pot fi asemuiți cu un combustibil ce alimentează un motor. În cazul nostru, motorul e economia. La începuturile științei economice, se considera că munca și pământul erau factorii de producție principali, iar capitalul era rezultatul celor doi, fiind un factor derivat.
Cu trecerea secolelor, acestor factori li s-au mai adăugat alții, dintre care cel mai important e progresul tehnologic. Astăzi, orice economist lovit de abstinența creativității, dar doritor de lucrări științifice, mai adaugă câte un factor. Realitatea își aduce și ea contribuția, cu atât mai mult realitatea mioritică, care, între noi fie vorba, se bazează pe o baladă populară inventată de Alecsandri.
Tehnocratul e ultima contribuție a realității românești la teoria economică. Dacă într-o economie bagi muncă, pământ, capital și tehnocrați, te poți aștepta ca pe partea cealaltă să rezulte ceva. Deocamdată nu rezultă mare lucru, dar bănuim că, în interiorul motorului, se dă cea mai strașnică luptă de la răzvrătirea lui Lucifer încoace.
Munca își ia castane, palme și șuturi în fund de la tehnocrat, după care e trimisă să-și îndeplinească menirea ca-n Brazilia, deci pe doi euro pe zi, fără niciun bon de masă. Dacă nu-i convine, să se ducă să vadă cum merge treaba în Germania, să se întoarcă și să facă precum Achimaș-Cadariu. Îi dă dna tehnocrat Dragu doi euro pe zi pentru ce muncă a prestat în scandalul copiilor din Argeș? Cred că doi euro în cazul său e prea mult.
Mergem mai departe, și vedem cum tehnocratul face din capital un manechin de lupte libere sau greco-romane. Dă tehnocratul de pământ cu tot ce înseamnă capital. Metoda e simplă și e sintetizată de exclamațiile - „N-am!” și „N-am bani!”. Cele două exclamații au devenit aproape un refren de fiecare dată când mixează DJ-ul Cioloș. N-are bani de investiții, dar are bani de avioane pentru Măria sa Iohannis, și, totodată, felicită impotentul ANAF pentru „realizările” pe anul trecut. Niciun cuvânt, nimic, nu zice de „realizările” de anul acesta, noul șef al Fiscului fiind tot un tehnocrat, ce se luptă din răsputeri, prin rezultatele muncii sale, să-l facă să arate bine pe vechiul șef. Capitalule, cu așa oponenți, „ai pus-o”!
Pământul, pământul e responsabilitatea ministrului Achim Irimescu - specialist în spălarea salamului cu oțet, în paraziții peștilor oceanici, în transportul, pe surse, al miliardelor de euro cu camionul, deci tot capital, e specialist în orice. Lui trebuie să-i dăm mai mult de doi euro pe zi, nu-ia așa, dna Dragu?
Vedeți că tehnocratul, ca și binele, întodeauna învinge. Problema e că pe partea cealaltă a motorului numit economie s-ar putea să ne trezim doar cu tehnocrații. Ei au învins, economia nu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu